Anul 0 | 1990. Statul anchetează victimele Mineriadei
Alexei Călin: Am fost arestat în jur de ora cinci şi jumătate aici în şcoală, în casa scării. De către cine? De către soldaţi îmbrăcaţi în albastru. Erau nişte brute cu bastoane. Unii aveau bastoane de lemn, adică ciomage.
Era 13 iunie 1990. Puţin trecut de ora 12.30. În Piaţa Universităţii câţiva manifestanţi mai scandau împotriva regimului instalat la Bucureşti imediat după alegerile din 20 mai. După-amiază, demonstranţii au fost înconjuraţi de forţe de ordine înarmate: Guvernul decisese să folosească forţa şi gaze lacrimogene pentru a dispersa mulţimea.
Panica se instalase în tot centrul Capitalei. Manifestanţii erau bătuţi de forţele de ordine. Situaţia scăpase de sub control. Poliţia a decis să reţină câteva zeci de persoane, pe care le-a dus pentru audieri la secţiile de poliţie din apropiere. Spiritele s-au încins şi mai tare în noaptea de 13 spre 14 iunie, atunci când manifestanţii şi greviştii foamei au aflat că spre Bucureşti se îndreaptă trenuri pline cu mineri, în frunte cu liderul lor - Miron Cozma.
Miron Cozma, fost lider al minerilor: Minerii s-au deplasat către Piaţa Universităţii pentru a descongestiona ceea ce era acolo, ceea ce le ceruse preşedintele ţării.
În 14 iunie 1990, minerii au preluat puterea în Piaţa Universităţii şi au instituit politica ciomagului. Au devastat clădirile unor facultăţi şi au arestat studenţii aflaţi înăuntru. I-au dus pentru audieri la câteva unităţi militare, de la Măgurele şi Băneasa.
În total, peste o mie de oameni au fost ridicaţi de pe străzi. O echipă de procurori de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a fost trimisă la unitatea militară de la Măgurele pentru a începe audierile. Printre ei s-a aflat şi Petre Buneci, fost procuror la secţia Omoruri, acum avocat.
Petre Buneci, fost procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti: Nu era o atmosferă plăcută. Era o atmosferă tensionată, cel puţin aşa se vedea la televiziunea publică. Era singura care prezenta ce se întâmpla în Piaţa Universităţii. Eram procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti. Ce s-a întâmplat pe 13... am văzut şi noi că în Piaţa Universităţii au fost întâlniri între manifestanţi şi forţele de oridine. Au luat câteva maşini foc, două-trei. Pe 14, din câte îmi amintesc eu, am fost solicitaţi să mergem la unitatea de la Măgurele unde au fost duşi oameni pentru a fi audiaţi. Fiind duşi acolo şi ţinuţi într-o unitate militară, şefii ne-au trimis să facem aceste audieri, fiind duşi cu camioanele acolo, cel puţin a doua zi, de către mineri.
Cei care urmau să fie audiaţi erau strânşi în curtea unităţii.
Petre Buneci, fost procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti: Majoritatea erau tineri. Erau atât bărbaţi, cât şi femei. Erau foarte puţini oameni peste 50 de ani, cel puţin cât am putut eu să văd. Aveau nişte figuri speriate. În unitate se mai afla şi poliţie, pe 14 au venit şi câţiva zeci de mineri care nu aveau ce să caute într-o unitate militară. Era lumea strânsă pe platou dintre cei care trebuiau audiaţi. Erau anumite mese, unde erau şi poliţişti de la Judiciar care audiau aceste persoane. Noi nu eram mulţi şi ne depăşeau ca număr în care să-ţi permiţi să faci audieri.
Petru Buneci a interogat cel mult 70 de persoane. Pe patru dintre acestea le-a arestat preventiv.
Petre Buneci, fost procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti: 90 şi ceva la sută nu aveau nicio legătură. Unii, dacă au fost în Piaţa Universităţii şi au manifestat, nu greşiseră cu nimic şi nu se impunea luarea măsurii arestării preventive. Atunci ne permitea legea, procurorul putea să ia această măsură fie pe cinci zile, fie pe 30 de zile. Din câte imi amintesc eu, s-ar putea să mă înşel asupra numărului, eu cred că în două zile am audiat vreo 60-70 de persoane. În general erau oameni care nu aveau nicio legătură cu nimic infracţional. Am dat cel mult trei, patru mandate de arestare preventivă. Am dat asupra unor persoane care inclusiv ele au declarat cât şi un martor că au aruncat cu sticle Molotov în clădirea Ministerului de Interne şi în Poliţia Capitalei.
La unitatea militară de la Măgurele a fost chemată şi Monica Macovei. Era pe atunci colegă cu Petre Buneci la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.
Monica Macovei, fost procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti: Da, am fost chemată împreună cu alţi colegi şi sunt singura care nu a dat nici un mandat de arestare şi am refuzat să arestez pe oricine şi am spus că toată lumea este nevinovată, şi-au exprimat dreptul la demonstraţie, la libertatea exprimării, au strigat lozinici anti-comuniste, e normal şi trebuie să plece acasă. Mi s-a spus să plec eu acasă şi au rămas cei care au arestat. Nu mă interesează cum am fost văzută.
În iunie 1992, în calitate de şef birou al Parchetului Capitalei, Monica Macovei trimite un raport către Direcţia Procuraturii Militare, în care reclamă că la Unitatea de la Măgurele au fost făcute abuzuri şi arestrări ilegale.
„Cu ocazia examinării a 72 de dosare am constatat că în 38 de dosare persoanele cercetate au fost reţinute în sedii ale poliţiei, fără acte, între 3 şi 8 zile; în aceste cauze nu s-a dispus reţinerea, conform art. 143 din Codul de Procedură Penală, ci numai arestarea preventivă, act care a intervenit la sfârşitul intervalelor menţionate”, arăta Monica Macovei în Raportul către Direcţia Procuraturilor Militare.
Patru dintre anchetatori ar fi trebuit inculpaţi pentru lipsire de libertate, afirmă fostul procuror Macovei. În total, 185 de oameni au fost arestaţi preventiv.
Monica Macovei, fost procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti: Ei fuseseră arestaţi cu motivarea, citez: „au participat la demonstraţia ilegală şi antiprezidenţială din Piaţa Universităţii”. Nicio infracţiune aici. Deci le-am dat soluţii de nevinovăţie totală şi curată acestor oameni. Eu am văzut un număr de dosare pentru 59 de persoane am constatat arestare nelegală şi am făcut acest raport, de fapt două rapoarte am făcut, printr-unul am cerut ca procurorii care au arestat ilegal să fie la rândul lor anchetaţi pentru arestare ilegală, lipsire ilegală de libertate se numeşte, şi doi, văzând dosarele, am constatat că au fost persoane reţinute fără niciun act, între 3 şi 8 zile.
Marian Munteanu, liderul Ligii Studenţilor în 1990, a fost bătut de mineri şi lăsat inconştient. Mulţi au crezut că e mort, dar nu a fost aşa. A ajuns în spital, sub pază.
Marian Munteanu, fost lider al studenţilor: Eram acuzat, am aflat ulterior, de tentativă de lovitură de stat, de înlăturarea ordinii democratice şi de instaurarea dictaturii în România. Râdeam în celulă. A venit procurorul şi am început să râd când am auzit asemenea prostii, iar probele erau poza cu tipul ala cu barbă şi două trei declaraţii ale unora, cum că eu am instigat lumea să atace şi să dea jos pe domnul Iliescu.
Procurorii l-au ameninţat că va sta 25 de ani în închisoare. Marian Munteanu a fost eliberat la presiunea comunităţii internaţionale.
Marian Munteanu, fost lider al sudenţilor: A venit individul acela, Dinu, de vreo două ori. Ăla care îmi spunea că o să stau 25 de ani la închisoare. A murit săracul. După care, nu mai ţin minte câte săptămâni, a venit şi un avocat, a venit Crucea Roşie Internaţională. După care a fost scos acest procuror şi am fost anchetat de magistratul Mihai Popov, procuror militar, care a şi pus soluţia de eliberare. A constatat că nu dădeam o lovitură de niciun stat.
Grupul de Dialog Social şi Comitetul Helsinki au făcut un raport complex despre abuzurile comise în timpul mineriadei din 13-15 iunie 1990. Martorii au povestit cum au fost trataţi de autorităţi atunci când au fost duşi la audieri.
„Acolo am fost introduşi într-un birou la etajul unu, unde două persoane civile ne-au interogat şi, negăsind niciun motiv de reţinere, ne-au eliberat. Pe mine, ţinând seama că nu puteam merge singur, m-au ajutat până la ieşirea din incintă. La poartă, un civil a dat ordin să fim reţinuţi şi, după circa 30 de minute, am fost duşi într-o cameră de la etajul doi. (...) Cel care m-a interogat i-a poftit pe ceilalţi afară şi a început să mă lovească cu bastonul de cauciuc”, arăta raportul.
Toate acestea se întâmplau într-o secţie de poliţie de pe şoseaua Mihai Bravu din Capitală. Au trecut 25 de ani de atunci şi nimeni nu a fost tras la răspundere. Ancheta privind evenimentele de la Mineradă a fost redeschisă de Parchetul General în mai 2015. Procurorii care au fost în 1990 anchetatori au păreri împărţite despre care ar putea fi acum rezultatul investigaţiilor.
Monica Macovei, fost procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti: Da. Pentru crime mai pot fi traşi la răspundere, pentru omoruri. Pentru că în 2010 eu am scris legea care face ca omorul să fie imprescriptibil, adică să poată fi tras la răspundere cel care a omorât o persoană, oricând, indiferent de câţi ani trec. Deci cei care au omorât la revoluţie şi la mineriadă sau mineriade, pot fi traşi la răspundere. Atunci când ai victime, când ai oameni bătuţi, când ai oameni omorâţi, când ai locaţii distruse cum a fost Arhitectura sau sediul PNŢCD sau altele, nu se poate să n-ai vinovaţi. Pentru că faptele sunt reale, nu poţi să spui, n-am găsit vinovaţii. Pleacă acasă atunci, dacă nu eşti în stare. Nu se poate termina decât cu trimitere în judecată.
Petre Buneci, fost procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti: Poate pentru stabilirea adevărului istoric poate să continue această anchetă. Din punct de vedere al răspunderii penale, este imposibil ca cineva să mai răspundă penal întrucât arestarea nelegală, supunerea la rele tratamente sau represiunea nelegală care avea o pedeapsă mai mare, toate sunt prescrise în prezent şi e greu să mai stabilească o răspundere din punct de vedere penal.
Oficial, în perioada 13-15 iunie 1990, 1.000 de tineri au fost ridicaţi din piaţa Universităţii. Autorităţile au emis 185 de mandate de arestare. Parchetul a făcut 101 dosare penale, la care se adugă 25 ale Poliţiei. În 1995, majoritatea infracţiunilor care au vizat venirile şi violenţele făute de mineri în Bucureşti s-au prescris. În 2015, singurele faptele care mai pot fi anchetate sunt cele de omor.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
