Analiza sloganurilor de la alegerile prezidenţiale din 2004, 2009 și 2014
Așa cum războinicii de altădată porneau la bătălie cu un strigăt de luptă, așa și politicienii secolului XXI își aleg un slogan care să le exprime țelul politic, direcția, intenția. Ca să înțelegem mai bine sloganurile din campania anului 2014, să ne întoarcem în 2004, când românii își alegeau pentru prima dată un președinte pentru cinci ani.
„Lumea mergea la vot. Aveai prezență destul de mare. Conta ce și cine ești. Nu mai suntem în situația asta acum”, spune Bogdan Naumovici, șeful unei agenții de publicitate.
În anul 2004, premierul Adrian Năstase a candidat la Președintie și le-a propus românilor sloganul „Faptele sunt politica mea”. O alegere neinspirată, spun specialiștii în comunicarea politică.
„Sloganul a fost unul destul de vulnerabil de la bun început. Pentru că faptele pot să fie și fapte rele și fapte penale”, afirmă Antonio Momoc, specialist în comunicare politică.
Dan Andronic a fost consultant în echipa de campanie a lui Adrian Năstase. Își amintește că electoratul PSD a preferat alt slogan decât cel ales până la urmă de politician.
„Cred că cel mai bun slogan care n-a fost folosit și care a ieșit pe primul loc în sondaje a fost 'Împreună pentru România'”, spune Dan Andronic, directorul ziarului Evenimentul Zilei.
Campania din 2009
Candidatul Traian Băsescu a mizat pe cartea schimbării. Sloganul „Să trăiți bine” a pornit de la o joacă.
„Când au efectuat sesiunea foto de la acest salut, Să trăiți bine, a fost o întrebare inocentă. E bine? E bine!”, își amintește Antonio Momoc.
„E o idee care captează, naturală și care te duce într-o zonă de speranță”, consideră Dan Andronic.
În 2009, Traian Băsescu a plecat în cursa pentru Cotroceni de pe poziția a doua, după cinci ani în care românii nu trăiau neapărat mai bine. Așa că a transformat acest dezavantaj într-un atu.
„Atunci clipurile porneau cu: Știu că nu trăiți bine”, spune Antonio Momoc.
„În 2009, campania lui Traian Băsescu a fost la fel ca în 2004, foarte agresivă, și a pus accent pe personalitatea lui, scindând electoratul pro/anti Băsescu”, afirmă Bogdan Dima, consultant politic.
Contracandidatul său, Mircea Geoană, a propus românilor un mesaj care amintea mai degrabă de o înfrângere: „Învingem împreună”.
„Aici vedem o serie de cuvinte cheie în legătură cu Mircea Geoană, printre care și inteligent. Se încerca construirea unui profil al lui Mircea Geoană care vine puțin în opoziție cu ce se spunea în spațiul public despre el și ceea ce spunea Ion Iliescu la un moment dat: prostănacul”, amintește Antonio Momoc, specialist în comunicare politică.
Și tot în 2009, Crin Antonescu invita alegătorii să-l voteze pentru a construi o „Românie a bunului simț”. Chiar dacă nu a câștigat alegerile, campania sa a fost una de succes.
„Crin Antonescu, în 2009, a obținut mai mult decât partidul său, ceea ce înseamnă că prin campania pe care a avut-o a reușit să aduca la vot în plus față de bazinul electoral al partidului său”, susține Bogdan Dima, consultant politic.
Mai îndrăzneț, primarul Sorin Oprescu a jucat cartea fotbalistului independent în alegerile din 2009.
Campania electorală din 2014
În anul 2014, politicienii și consultanții lor au copt în laboratoarele campaniei noi formule menite să atragă poporul mai mult sau mai puțin hotărât să meargă la vot.
„Anul ăsta mi se pare din nou că PSD-ul nu a schimbat mult. Iliescu s-a ales cu liniștea voastră, încredere. Arc peste timp Ponta are același discurs: președintele care vă unește, gata cu scandalurile, gata, hai să fim liniștiți”, afirmă Bogdan Naumovici.
Cât despre sloganul Elenei Udrea, „Bună pentru România”...
„În momentul în care-ți faci campanie punându-ți o poză destul de sexy, „Bună pentru România”, lăsând toate dublele înțelesuri intenționat... E! acolo femeile nu te vor vota. Să crezi că bărbații din România te vor vota pentru că asta faci când implici aspectul fizic mi se pare o naivitate”, spune Bogdan Naumovici.
Sloganul lui Klaus Iohannis, „România lucrului bine făcut”, face trimitere la seriozitatea și chibzuința sașilor.
„Candidatul ACL-ului mizează foarte mult pe ideea de stereotipuri cu privire la sași sau la germani. Precizie, lucrul bine făcut. De aici și sloganul său”, spune Radu Magdin, consultant politic.
„Hainele lui, straiele lui albe, postura de deschidere este mai degrabă o poziție aproape biblică, mesianică”, spune Bogdan Dima.
Monica Macovei a ales cartea „războiului total” cu politicienii corupți și încearcă să culeagă voturi cu sloganul „Monica Macovei mai bună decât ei”.
„Eu o văd pe Monica Macovei ca pe un fel de Nicușor Dan la nivel național”, consideră Bogdan Dima.
Fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu le promite românilor bunătate și respect.
„Problema acestui slogan? Nu are în el nimic care să te atragă”, afirmă
Dan Andronic.
Candidatul William Brînză vrea să-i cucerească pe români cu un slogan bătăios: „Să le spargem gașca!”.
„Bănuiesc că dincolo de numele pe care îl are și este suficient să atragă atenția, domnul Brînză are nevoie și de un slogan la fel de bombastic ca și numele dânsului”, mai spune Bogdan Dima.
În concluzie, câți candidați, atâtea sloganuri. Bunătate, respect, trai îmbelșugat, eradicarea corupției, lucruri bine făcute, unitate, liniște - sunt afișe colorate și cuvinte frumoase, sloganuri nobile. Însă abia după alegeri vom afla dacă afișele și vorbele vor deveni fapte.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
