ALEGERI PREZIDENȚIALE 2014. Ziua de vot era la jumătate, când pe internet au început să apară informaţii despre haosul de la secţiile de vot din străinătate. Mai întâi, fotografii cu sute de oameni care aşteptau la coadă. Apoi, pe măsură ce orele treceau, Facebook şiTwitter au fost inundate de filmării făcute de cei revoltaţi că nu ajung să voteze nici după ore întregi de aşteptare la cozi interminabile.
ALEGERI PREZIDENȚIALE 2014. Filmuleţele au fost urcate pe internet, iar televiziunile din România au putut transmite imediat imaginile de la Paris, Londra, Munchen sau Barcelona. În felul acesta, o ţară întreagă a văzut problemele cu care se confruntă românii din străinătate. Şi totul a intrat într-o spirală - din ce în ce mai multe filmări au ajuns pe internet.
„Reacţia este mai virulentă. Băi, uite şi aia la Paris, nu numai la Londra , uite şi la Madrid. Văd şi unii de la Sydeny. În mod evident că este mult mai uşor să se creeze un curent de opinie şi să crească decât dacă erai la Paris şi nu aveai internet şi vorbeai la telefon și aflai a doua zi că s-a întâmplat si la Londra”, arată Dragoş Stanca, specialist în social media.
ALEGERI PREZIDENȚIALE 2014. Mobilizarea pe reţelele sociale şi campaniile din social media de dinainte de vot a avut şi un alt efect. Proporţia dintre alegătorii de la oraşe şi cei de la sate a fost aproape egală.
„Distincţia în general urban/rural nu mai funcţionează ca acum 20 de ani şi de aceea avem o egalizare a comportamentului urban-rural”, explică sociologul Mircea Kivu.
ALEGERI PREZIDENȚIALE 2014. Potrivit datelor Biroului Electroal Central, la secţiile de vot din străinătate au venit aproximativ 160 de mii de români. În 2009, doar 100 de mii de oameni au votat în primul tur al alegerilor prezidenţiale.