Începând cu anul 2000, când Forumul Democrat al Germanilor îl propune candidat la alegerile locale, numele lui Klaus Iohannis este sinonim cu expresia „primarul Sibiului”. Lucrurile se schimbă în toamna lui 2009. Criza guvernamentală îl aduce în prim-planul de la Bucureşti pe Klaus Iohannis ca posibil premier sprijinit de PSD, PC, UDMR şi PNL.
Traian Băsescu respinge propunerea. În 2013, Crin Antonescu face o mutare-surpriză şi îl invită pe Klaus Iohannis în PNL, unde obţine imediat funcţia de prim-vicepreşedinte. Peste un an, liberalii vor să îl vadă ministru.
„Domnul prim-vicepreşedinte al Partidului și primar al Sibiului pentru funcția de ministru de Interne li vice-primministru”, spunea Crin Antonescu în februarie 2014.
Refuzul PSD de a da curs propunerii declanşează destrămarea USL. Prilej perfect pentru liberali ca să-şi prezinte oferta chiar prin gura primilor doi lideri ai partidului.
„Cu siguranță că putem să ne imaginăm un tandem Antonescu președinte-Iohannis prim-ministru”, spunea Klaus Iohannis.
„Crin Antonescu va fi preşedintele României cu sau fără USL, cu sau fără USD”, mai spunea Klaus Iohannis.
Eşecul de la europarlamentare dă peste cap toate calculele. Crin Antonescu şi Klaus Iohannis demisionează din funcţiile de partid. În ciuda aşteptărilor, Crin Antonescu pierde şefia PNL chiar în favoarea lui Klaus Iohannis.
„Întrebat într-o emisiune, prietenul meu Iohannis, despre rolul meu în PNL, cu multă gentilețe spunea că va fi un rol important inclusiv în campania electorală. Mulțumesc, domnule președinte interimar, pot să fac mai mult”, spunea Crin Antonescu în această vară.
În calitate de proaspăt preşedinte al PNL, ales cu 95% din voturile Congresului, Klaus Iohannis negociază cu PDL formarea Alianţei Creştin Liberale, care ia naştere oficial pe 26 iulie 2014. Urmează o luptă surdă în culise pentru desemnarea candidatului la Cotroceni, iar Klaus Iohannis iese câştigător în faţa democrat-liberalului Cătălin Predoiu. Moment în care preşedintele Traian Băsescu transmite un mesaj care nu se regăseşte în alte declaraţii publice.
„Eu zic că are șanse să câștige Iohannis, cu condiția să aibă toată dreapta susținându-l”, declara Traian Băsescu în luna iunie.
Klaus Iohannis intră în precampanie presat nu doar de schisma din partid, provocată de plecarea unui grup fidel lui Călin Popescu Tăriceanu. Fostul lider preferă să înființeze o nouă formațiune, cu intenția declarată de a reface fosta alianță cu PSD.
„Din păcate, anul 2014 este anul marii trădări în Partidul Naţional Liberal. Practic, anul acesta Partidul Naţional Liberal, aşa cum îl ştim după 1990, Partidul Naţional Liberal, care a activat până la venirea comunismului în România şi care reprezintă tradiţia şi istoria acestei ţări, a murit”, susținea Călin Popescu Tăriceanu.
În paralel cu gestionarea frământărilor interne ale PNL, Klaus Iohannis trebuie să facă faţă și atacurilor politice ale foștilor parteneri pesediști. Atacuri în care unul dintre subiecte este un vechi proces cu Agenţia Naţională de Integritate, în care deocamdată are câştig de cauză.
„Când s-a interesat ANI prima dată de persoana mea? Prima dată în 2009, imediat după ce am declarat că sunt dispus să sprijin un candidat la preşedinţie şi aş fi dispus să devin prim-ministru”, declara Klaus Johannis, primarul Sibiului, în mai 2014.
Nici în partidul noilor aliați ai PNL nu este liniște. Din PDL pleacă nume sonore, dintre care multe se repliază într-un nou partid, unde îl așteaptă la finalul mandatului și pe Traian Băsescu. ACL strânge rândurile și, cu Vasile Blaga șef de campanie, lansează oficial candidatura lui Klaus Iohannis.
„Încă nu e prea târziu, dar peste 5 ani va fi. Vă chem să fiți aliații și partenerii mei pentru ca din noiembrie să construim România lucrului bine făcut”, spunea Klaus Johannis pe final de septembrie.
Prietenii din Partidul Popular European îl trimit la eveniment pe secretarul general cu un mesaj de susţinere.
„Viitorul îi aparţine lui Iohannis. Îi doresc mult succes!”, declara Antonio Lopez, secretar general al PPE.
Urmăreşte ştirile Digi24 despre ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014 şi pe contul dedicat pe Twitter #cotroceni2014!