Drumul banilor (4) - „Paznicii” integrității medicilor, plătiți și ei de producătorii de medicamente
Foto: Agerpres
Potrivit propriului Statut, Colegiul Medicilor din România (CMR), ca organizație profesională națională a medicilor, se ocupă, în primul rând, de „controlul și supravegherea exercitării profesiei de medic, aplicarea legilor și a regulamentelor care organizează și reglementează exercițiul profesiei, reprezentarea intereselor profesiei de medic și păstrarea prestigiului acestei profesiuni în cadrul vieții sociale”.
Pe lângă structura națională, funcționează structuri teritoriale, la nivelul județelor și al Municipiului București. În plus, la nivelul Colegiului Medicilor din România funcționează o Comisie de etică și deontologie profesională, cu primă atribuție controlarea modului în care medicii respectă Codul de deontologie medicală.
Sus-menționatul Cod definește drept „o atingere gravă adusă caracterului independent al profesiei medicale” o serie de activități, precum „asocierea sau colaborarea, sub orice formă și orice modalitate, directă sau indirectă, dintre un medic și o persoană care produce sau distribuie medicamente”, „reclama, în orice mod, la medicamente, aparatură medicală sau alte produse de uz medical” și „primirea unor donații sub forma de cadouri în bani sau în natură ori alte avantaje, a căror valoare le face să-și piardă caracterul simbolic și care influențează actul medical”.
De asemenea, Legea privind reforma în domeniul sănătății (nr. 95/2006), cu modificările și completările ulterioare, spune, la alin. 1 lit. a) al art. 389, că „exercitarea profesiei de medic este incompatibilă cu calitatea de angajat sau colaborator al unităților de producție ori de distribuție de produse farmaceutice sau materiale sanitare”. Actul normativ mai prevede că pe timpul stării de incompatibilitate se suspendă dreptul de exercitare a profesiei și că medicul este obligat, în termen de 10 zile de la apariția situației de incompatibilitate, să anunțe colegiul al cărui membru este.
Alin. 4 al art. 389 stabilește că „la solicitarea medicului, la sesizarea oricărei persoane, instituții sau autorități interesate, președintele colegiului din care face parte medicul poate constitui o comisie specială, pentru fiecare caz în parte, alcătuită din trei medici primari, pentru a confirma sau a infirma situația de incompatibilitate”.
Cu alte cuvinte, potrivit legislației în vigoare, colegiile medicilor sunt cele care pot confirma sau infirma situația de incompatibilitate a unui medic, derivată din colaborarea acestuia cu producătorii/distribuitorii de medicamente. Dar, dacă majoritatea colegiilor județene și Colegiul național au primit, la rândul lor, sponsorizări de la companiile farma, cât de obiectivă mai poate fi judecata lor?
26 de Colegii, pe listele cu sponsorizări
Colegiul Medicilor din România apare în raportările companiei Berlin-Chemie A. Menarini SRL ca fiind beneficiar, prin intermediul unui alt SRL, a sumei de 35.982 lei, pentru „servicii stand / simpozion Congresul Național Bolile Cronice Netransmisibile”. De asemenea, în listele Zentiva SA, găsim acordată organizației suma de 1.192 lei cu titlul „cheltuieli educație medicală continuă”.
În raportările firmelor mai figurează colegiile județene Suceava, Bistrița-Năsăud, Brașov, Galați, Sălaj și Botoșani, cu sume cuprinse între 15.000 lei și 28.000 lei. Cu sume mai mici apar Colegiile Medicilor Arad, Dolj, Bacău, Cluj, Neamț, Sibiu, Ialomița, Covasna, Brăila, Caraș Severin, Mureș, Teleorman, Hunedoara, Bihor, Călărași, Constanța, Vrancea, Satu Mare și Argeș.
În total, 25 de colegii, plus cel național. În cazul majorității, explicațiile sunt sumare, de genul „eveniment medical”, „taxă stand și simpozion”, „organizare manifestare”. Ceva mai concret, găsim în liste de genul „Toamna medicală sălăjană”, „Zilele Medicale Botoșănene” sau „Zilele Medicale ale Sucevei”.
Pentru a ne face o idee ce presupun astfel de manifestări medicale, să luăm ultimul exemplu: „Zilele Medicale ale Sucevei”. Ediția a III-a, desfășurată în perioada 15-17 mai 2014, la un hotel din Suceava, a avut trei teme și peste 300 de participanți. Taxa de participare a fost, după cum putem afla de pe site-ul unui alt colegiu județean (Colegiul Medicilor Constanța) de 100 lei (pentru medicii rezidenți și medicii pensionari), 180 lei (pentru medicii care o achitau până la data de 25 aprilie 2014) sau 250 lei (pentru medicii care o achitau după 25 aprilie 2014), iar în această sumă intrau „participarea, mapa conferinței, cocktail festiv, coffe break-uri, diploma eliberată pentru participare”. Taxa de participare se vira direct în contul Colegiului Medicilor Suceava.
Șeful CMR vede o incompatibilitate morală, dar doar ca simplu cetățean
Jurnaliștii digi24.ro l-au contactat pe președintele Colegiului Medicilor din România, dr. Gheorghe Borcean, pentru a lămuri atât prezența a mii de medici pe statul de plată al companiilor farma, cât și modul în care instituția pe care o conduce se implică în eventualele situații de incompatibilitate.
„O grămadă de manifestări pe care (firmele - n.r.) le sponsorizează sunt pentru educaţia medicală continuă a medicilor. Medicul este obligat prin lege să facă educaţie medicală continuă pentru reconfirmarea şi relicenţierea sa. (...) O firmă farma poate susţine o manifestare de educaţie medicală continuă la care se adună 300 de medici dintr-un judeţ, aduce doi conferenţiari care sunt plătiţi, dar condiţia este să nu vorbească despre medicamentele sau exclusiv despre medicamentele acelei firme farma care sponsorizează manifestarea”, a explicat preşedintele CMR, Gheorghe Borcean.
Întrebat cum se împacă totuşi acceptarea acestor sponsorizări cu prevederile art. 389 din Legea 95/2006, care stabilește o incompatibilitate între exercitarea profesiei și „calitatea de angajat sau colaborator al unităţilor de producţie ori de distribuţie de produse farmaceutice sau materiale sanitare”, dr. Borcean a declarat: „Vorbeşte (art. 389 - n.r.) de faptul că medicul în cabinetul său sau în întreprinderea sa medicală nu are voie să vândă sau să facă reclamă pentru medicamente sau tehnică medicală”. La insistențele jurnaliștilor digi24.ro potrivit cărora articolul citat nu limitează la atât constrângerile care privesc relaţia medic-firmă de medicamente, președintele CMR a completat: „Nu a fost apreciat aşa de către noi, nici de către Agenţia Naţională de Integritate, pentru că ANI s-a interesat de lucrul acesta şi nu a făcut vorbire despre asta”.
Totuşi, pe parcursul discuției purtate şi dincolo de textul actului normativ, șeful CMR a admis că ar exista o incompatibilitate. Dar nu legală, ci morală, şi nu recunoscută din poziţia de preşedinte al Colegiului, ci din cea de simplu cetăţean: „În nume propriu spun, opinia mea este că da (există o incompatibilitate morală - n.r.). Chiar dacă voalat, medicul este influenţat de participarea sa la activităţi ale unei firme farma care ar putea să ofere un beneficiu, se ridică această suspiciune, precum cea pe care o ridicaţi şi dumneavoastră”, a precizat dr. Borcean.
Întrebat și dacă exclude total riscul ca unii medici să fie influenţaţi în a prescrie un anumit medicament, chiar dacă în contractul cu firma farma nu se prevede explicit o astfel de obligație, președintele CMR a oferit un răspuns elocvent: „Nu, nu-l exclud”.
Cât despre banii primiți de CMR, suma a fost cheltuită, potrivit dr. Borcean, strict pentru „organizarea şi desfăşurarea unor evenimente ale Colegiului Medicilor”, precum adunări generale anuale sau acordarea unor premii de excelenţă.
Cum se vede situația din teritoriu? „Medicul face medicamentul cunoscut”
Șefii unor colegii teritoriale văd lucrurile un pic diferit de președintele CMR și recunosc că medicii sunt parte activă a mecanismului de promovare a medicamentelor.
„Atât timp cât există firme de medicamente, cât statul lasă să existe firme de medicamente în România, firmele trebuie să-şi producă banii şi ca să producă bani trebuie să vândă, iar ca să vândă trebuie să vândă medicilor. Nu vând medicamente către medici, dar trebuie să se folosească. E vorba de marketing aici. Medicul este plătit pentru un serviciu, până la urmă este o meserie liber-profesionistă, ca să spun aşa. Medicul face medicamentul cunoscut”, a explicat, pentru digi24.ro, medicul Mihai Lungu, președinte interimar al Colegiului Medicilor Ialomița. Potrivit acestuia, la „orice congres” sau manifestare regională firmele plătesc pentru a veni și a-și prezenta „ce au ele în portofoliu”. „Firmele vin pentru că le convine că se strâng medicii şi ele îşi fac reclamă practic. Noi le oferim posibilitatea de a-şi face reclamă”, a mai precizat medicul. În opinia acestuia, de vină pentru situația existentă ar fi chiar Legea privind reforma în domeniul sănătății: „Legea 95/2006, cu tot respectul, mi se pare o bătaie de joc la adresa sistemului sanitar. Statul ne obligă să facem punctele EMC (educație medicală continuă - n.r.), care mie mi se par o porcărie”.
Și președintele Colegiului Medicilor Suceava, dr. Sorin Hâncu, spune că prezența firmelor la manifestările medicilor este un lucru obișnuit, dar susține că nu ar fi vreo problemă. „Eu vă dau un exemplu. În fiecare an, organizăm Zilele Medicale ale Sucevei, o manifestare ştiinţifică la care participă toate categoriile de medici, atât din judeţ, cât şi din jur şi din centrele universitare. Se prezintă tot felul de lucrări. Fiind de la Colegiul Medicilor, nu am vrut să facem pe o anumită specialitate, am ales teme de interes general. Ei, la aceste manifestări participă şi firme de medicamente. La orice manifestare ştiinţifică, nu numai la noi. Este ocazia cu care dumnealor pot să îşi prezinte produsele şi să ia legătura direct cu medici. Nu este o problemă, raportăm aceste lucruri. Se întâmplă peste tot şi firmele au această ocazie”, a explicat dr. Hâncu, pentru digi24.ro. Dacă, din punctul de vedere al Legii nr. 95/2006, nu vede vreo problemă, președintele Colegiului Medicilor Suceava admite că, din punct de vedere moral, situația este mai delicată, conturându-se ideea unei incompatibilități. „Nu vă contrazic că nu pot fi la un moment dat şi nişte aspecte de acest fel, este greu de spus la câte congrese şi sponsorizări se fac”, a mai spus dr. Hâncu.
Comisiile speciale, de fapt nu se întrunesc
„Noi am avut mai multe sponsorizări de la mai multe societăţi de medicamente pentru organizarea unor evenimente medicale, în scopul perfecţionării şi creşterii educaţiei medicale continue – mese rotunde, simpozioane. Firmele participă în oarecare măsură, în sensul că organizează partea de catering şi îşi fac şi un pic de publicitate în acest mod, mai prezintă poate şi produsele lor”, a explicat, pentru digi24.ro, președintele Colegiului Medicilor Arad, dr. Titus Mircea Ududec. În ceea ce privește restricțiile impuse de Legea nr. 95/2006, acesta a arătat că „este un pic interpretabilă legea”. „Legea spune că, de fapt, medicii nu au voie să fie promotori de medicamente - ei, ca persoane. Ori lucrează în domeniul farma şi lucrează numai pentru farma, ori sunt medici cu drept de practică”, a detaliat dr. Ududec înțelesul pe care el îl atribuie prevederilor legale.
Cât despre funcționarea și eficacitatea comisiilor speciale care ar trebui să lămurească situațiile de incompatibilitate, președintele Colegiului Medicilor Arad a admis că, teoretic, ar fi o problemă, dar, practic, ea nu a existat pentru că nu a fost cazul să se întrunească o astfel de comisie. „Sigur că, luate aşa, voi spune că nu are nicio eficienţă acea comisie specială, dacă noi, ca instituţie, luăm bani de la acele firme de medicamente, nu putem să îi judecăm pe alţii. Nu am avut asemenea cazuri pentru că, în primul rând, noi nu ştim contractele pe drepturi de autor pe care le fac membrii noştri cu firmele de medicamente. Noi nu ne autosesizăm, ca atare nu am avut asemenea cazuri”, a declarat dr. Ududec pentru digi24.ro.
În aceeași notă, comentează situația și Ioan Bârliba, managerul Spitalului Sf. Spiridon din Iași.
- Reporter: Ce eficienţă mai are această pârghie pe care o propune legea?
- Ioan Bârliba: Eficienţa razelor X asupra anemonelor.
Sorin Ioniţă, Expert Forum: "Nu au ce căuta firmele să dea bani colegiilor"
Specialist în reforma administraţiei publice, Sorin Ioniţă atrage atenţia că menirea colegiilor medicilor este aceea de a asigura un arbitraj imparţial în interiorul breslei, motiv pentru care ar trebui să li se aplice reguli mult mai stricte decât medicilor. "Colegiul care decide pe etică? Deci, e un fel de CSM din justiție. Ce nevoie are să primească sponsorizări? Eu înțeleg că ei se întâlnesc acolo ca să judece cazuri de malpraxis, nu?, că asta fac colegiile medicilor. Deci, e un fel de justiție în interiorul profesiei pe partea de tehnică profesională. Ce nevoie au de sponsorizări? Pentru ce? Deci, aici nu înțeleg și aici ar trebui să fim mai stricți. Nu au ce căuta firmele să dea bani colegiilor", a declarat Ioniţă, pentru digi24.ro.
Preşedintele Expert Forum subliniază distincţia care trebuie făcută între partea de practică medicală şi partea de etică profesională: "Dacă dincolo, în partea de practică medicală, contractul public îţi cere ca medic să faci o grămadă de lucruri, dar bugetul nu te acoperă şi, atunci, încerci să te descurci - pe partea de perfecţionare profesională în primul rând -, la partea de etică nu văd de ce să sponsorizezi ceva. Or, colegiul medicilor de asta se ocupă. Se ocupă de disciplina şi etica profesiei şi de cazurile de malpraxis. Acolo nu văd, e ca şi când ai sponsoriza un tribunal. Nu merge. Justiţia trebuie făcută sută la sută cu bani publici".
Mâine, în următorul episod al campaniei "Afacerea medicamentul. Drumul banilor", aflaţi care sunt doctorii de pe statele companiilor farma care pot influența deciziile privind compensarea unor pastile sau cumpărarea aparaturii şi materialelor sanitare. Este vorba de membrii comisiilor consultative din cadrul Ministerului Sănătăţii.
Citiţi şi:
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
