Liderul la care se gândiseră mai întâi liberalii pentru a conduce partidul imediat după 1990 a fost Vintilă Brătianu, urmaș al Brătienilor. Acesta se afla la Paris și a refuzat invitația, pentru că avea soția foarte bolnavă. Așa se face că privirile s-au îndreptat apoi către Radu Câmpeanu, care se remarcase după război ca tânăr liberal și care a fost foarte activ în a combate comunismul, după ce a emigrat, a povestit Călin Popescu Tăriceanu în interviul pentru Digi24.
Partidul Național Liberal s-a reînființat la 15 ianuarie 1990, în condițiile în care legislația în domeniul partidelor era încă la început. Era nevoie de ceva mai mult de 250 de membri pentru a înființa un partid, ceea ce a permis proliferarea formațiunilor politice. Nu a fost un lucru rău, spune Călin Popescu Tăriceanu, pentru că trebuia umplut golul, după decenii de refuz al pluralismului politic. Actualul președinte al Senatului recunoaște însă că în condițiile legislației de azi privitoare la partide, probabil că PNL nu s-ar fi putut reînființa și înscrie în ianuarie 1990. Dacă aceasta a fost partea bună, partea periculoasă în 1990 a fost că România risca să se îndrepte către un simulacru de democrație și a existat un moment critic după manifestația din 28 ianuarie 1990, spune Călin Popescu Tăriceanu.
„În cercurile puterii de atunci exista temerea că noi am dori o răsturnare de regim, o răsturnare violentă, ceea ce nu era cazul. În ziua de 28 ianuarie, delegația care a reușit să intre în Palatul Victoria cu mari eforturi, pentru că deja contramanifestația se organizase, a dorit să poarte discuții cu conducerea de atunci a FSN-ului și am fost pur și simplu sechestrați ore întregi în Palatul Victoria, fără să avem posibilitatea să comunicăm în niciun fel cu exteriorul. Am aflat ulterior că lucrurile iau o turnură extrem de neplăcută, de violențe fizice grave. Sergiu Nicolaescu a apărut în ținută leopard și ne-a spus pe un ton ironic: dacă prima repriză ați câștigat-o voi, urmează a doua repriză, pe care o vom câștiga noi”, a povestit Călin Popescu Tăriceanu în interviul acordat Digi24. În partea a doua, au venit muncitorii de la IMGB București și alte întreprinderi, care au fost aduși cu „instrumentele de corecție democratică necesară”, adică răngi, lanțuri, și care au trecut la agresarea fizică a celor care erau în Piața Victoriei, a adăugat Călin Popescu Tăriceanu.
La 25 de ani de la primul an de libertate, Digi24 continuă proiectul său major de prezentare a istoriei recente. După ce am explicat cum s-a instalat, cum a evoluat şi cum s-a prăbuşit comunismul în România, în acest an vedem ce s-a întâmplat în 1990, momentul 0 al noii democraţii româneşti, în cadrul campaniei „1990 - anul 0.Era noastră”.