Digitalizarea face corupția mai grea, de asta există rezistență | Interviu Dan Nechita, coordonator...

24 Minute

În 2016, peste 200 de voluntari din domeniul IT și o comunitate de aproape 2,000 de oameni s-au implicat într-un proiect de digitalizare a instituțiilor publice, numit GovITHUB. În februarie, o mare parte din echipă a anunțat încetarea colaborării cu guvernul, după adoptarea ordonaței de urgență care propunea modificarea Codului Penal.

Care este acum stadiul proiectului? Ce au reușit să facă? Cum a fost interacțiunea cu instituțiile publice?

Răspunde Dan Nechita, fost consilier de stat în mandatul premierului Dacian Cioloș și coordonator GovITHUB.

Cum a pornit totul?

Cred că modelul GovITHub are două componente. Nu este neapărat nou. În SUA există două inițiative similare din care ne-am inspirat: una se numește Presidential Innovation Fellows și una 18F, amândouă niște inițiative foarte reușite prin care diverși antreprenori erau invitați să lucreze în administrație timp de un an sau doi.

A doua componentă este transformarea modului în care se fac lucrurile în general datorită digitalizării. Din ce în ce mai mult, tehnologia permite cetățeanului să participe direct în proiecte, în implementarea de soluții.

Cum ați reușit să adunați 200 de voluntari și o comunitate de peste 1000 de oameni?

Pe de o parte, ai de-a face cu un apel onest la implicare, asta cred că a atras foarte multă lume. Comunitatea de programatori, de IT, o duce bine. Ei au salarii destul de bune în România, au un nivel de trai relativ bun, dar sunt foarte retincenți în a lucra cu statul. Ei își văd de treaba lor. Dar faptul că am fost onești și premierul (Dacian Cioloș) chiar a crezut în acest program, s-a transmis și cred că asta a rezonat cu comunitatea.

Pe de altă parte, noi suntem, ca și țară, foarte în spate cu ce înseamnă servicii digitale. Foarte mulți dintre tinerii ăștia lucrează în străinătate sau cu companii din străinătate, văd ce se poate face și au frustrarea aceasta zi de zi că noi ca stat nu am reușit. Mă gândesc că se frustrează când văd că am mai cheltuit 10 milioane pe o platformă, când eu o puteam face într-un weekend.

Le-am oferit posibilitatea să se implice fără ca asta să însemne contracte cu statul, șpagi—deci efectiv doar o implicare onestă.

Care au fost prioritățile la momentul demarării proiectului în 2016, ce ați constatat că trebuie adresat în primul rând?

Cred că prioritățile au fost strategice. Noi avem nevoie în administrație, ca să facem digitalizare, avem nevoie de foarte mult talent, de oameni. Concurăm cu aceste companii care își permit să plătească foarte bine programatorii—statul rămâne cu...funcționarii publici. Unul dintre obiective a fost să aducem oameni noi în sistem. Apoi ori să rămână în sistem, ori să se întoarcă în zona antreprenorială cu o mai bună înțelegere a ceea ce înseamnă contractarea cu statul.

Unul dintre obiective a fost să aducem oameni noi, care sunt competenți, au aptitudinile necesare. Un al doilea obiectiv a fost să oferim o alternativă în momentul în care simțim că statul este tratat ca o vacă bună de muls, că contractele sunt la prețuri exorbitante.

(...)

Și ce s-a întâmplat? Cum a fost colaborarea cu autoritățile?

Clar există acea categorie mare de funcționar înrădăcinat în sistem pe linie poliică, care pur și simplu încerca să pună bețe în roate. În programul ăsta ne-am întâlnit cu oameni care întârziau, care efectiv blocau lucrurile.

A doua categorie este lipsa de aptitudini: oameni cu bună voință, dar care nu înțelegeau ce face acest program.

A treia categorie: mică, dar un semnal pozitiv—cei pe care am reușit să îi convertim. După ce au văzut din rezultate au înceut să creadă în program chiar dacă la început erau sceptici. Am avut mare noroc de susținerea premierului, de faptul că colegii erau deschiși. Am putut să implementăm câteva astfel de proiecte.

Dați-ne exemple de proiecte din care pot beneficia cetățenii.

Am lucrat cu Ministerul Sănătății pentru diverse platfome: o platformă de educare despre importanța vaccinului. Cu Ministerul Muncii am lucrat la o platformă, un registru al ce însemnă întreprinderi sociale (încă nu este finalizat). Am actualizat și am adus în 2017 ghișeul.ro, prin care se fac plăți electronice. Am lucrat la platforma SMIS, prin care se tranzacționează fonduri europene.

Dacă vă aduceți aminte alegerile, toată lumea urmărea o hartă care actualiza la 5 minute prezența la vot. Ea a fost dezvoltată în echipa noastră, cu date de la instituții.

Mă interesează proiectele din care poate beneficia un cetățean de rând. Ați menționat ghiseul.ro — acolo ce poate face un cetățean, concret?

Una dintre cerințele ca noi să începem munca pe un proiect era ca acest proiect să fie un benefiu cetățenilor în mod direct. Deci toate au o componentă: ghișeul pentru plata taxelor, registrul pentru ministerul muncii ca oamenii să se poată informa, website-ul pentru vaccin. Cred că sunt o mulțime de proiecte. Din păcate, pot să enumăr doar ce am finalizat, aveam foarte multe în plan.

Ce s-a întâmplat cu celelalte proiecte? Voluntarii au plecat după ce Guvernul a adoptat OUG 13 într-o noapte de ianuarie.

Vreau să încep cu o clarificare. Eu și echipa mea, coordonatorii programului, am plecat odată cu premierul Dacian Cioloș. Dar am încurajat acești bursieri, colegii noștri din program, să rămână mai departe — ceea ce trebuia să facă ei este o zonă tehnică în serviciul cetățeanului oricum. E clar că programul GovITHub l-am pornit și construit pe baza unor valori, pe participare, pe a face bine. În momentul în care lucrezi pe astfel de valori (și mulți au lăsat joburi bine plătite în străinătate sau chiar în România) și valorile îți sunt atacate pe față...din contră ai de-a face cu ideea de grațiere a corupției, nu poți să rămâi afiliat cu cei care te coordonează. (...)

Dar ce se întâmplă totuși cu proiectele? Spre exemplu era un proiect de medicamente lipsă, în care oamenii sesizau și primeau și răspunsuri. Nu mai pare să funcționeze. Care este soluția pentru genul acesta de proiecte?

Soluția cred că vine de la decizia politică de a tranziționa de la modul feudal de a face politica din trecut către o administrație modernă care într-adevăr se preocupă de nevoile cetățeanului. Soluția nu doar pentru medicamente lipsă ci pentru orice fel de proiect. Foarte multe din proiectele implementate până acum de fapt au fost implementate în cârdășie cu marile firme de IT care erau conectate la decident (...) Cheltuiau niște sume enorme. (...)

Soluția pentru toate proiectele este pur și simplu să gândim cum transformăm modul în care servim cetățeanul fiindcă de asta suntem aici, nu suntem în baronie, pe moșia noastră.

Fiecare dintre cei 1800 de participanți la proiect avea o aplicație — una dintre întrebări era să ne dea o idee despre cum putem digitaliza mai bine administrația. Deci în momentul de față avem peste 1800 de astfel de idei (unele se suprapun). Dar decizia ține de factorul politic.

Dacă ați primi oferta să continuață colaborarea, să o reluați, ați accepta?

Îmi pare rău, dar nu mă regăsesc în partidul care este în momentul de față la guvernare, deci nu.

Și există o altă variantă prin care vă propuneți să continuați proiectul paralel?

Absolut, a doua zi după ce am plecat din cancelarie am pornit cu colegii mei (Diana și Tudor) o organizație cu care să ducem mai departe proiectul. Considerăm că transformarea digitală vine fie că o dorim, fie că nu. (...)

Pe noi ca țară ne dezavantajează că nu punem accentul unde trebuie, pe acel val de digitalizare. România are potențial enorm. Și atunci da, am decis să continuăm proiectul, se numește “Smart Everything Everywhere” și prin această organizație încercăm să ducem mai departe cât mai multe din proiectele astea de digitalizare, de digitalizare a industriei, de smart city. În momentul în care va exista deschidere, vom încerca să împingem idei și pentru digitalizarea statului, fiindcă este o prioritate nu doar națională, ci și europeană.

Puteți să ne dați exemple de proiecte de care ar fi mare nevoie și pe care acum nu le avem?

Nu vreau să evit întrebarea și pot să dau exemple concrete, dar problema nu este că website-ul Ministerului de Interne este greoi, problema în momentul de față trebuie adresată la nivel de sistem. Statul român nu are sistemele interconectate, sistemele noastre nu comunică unele cu altele. Asta este o premisă pentru a putea avea guvernare eficientă.

Exemplul bun este Estonia: ai un copil care se naște, intri online te autentifici, introduci numele copilului, după care tot restul se întâmplă de la sine: are asigurare, adresă, are carte de identitate, toate se întâmplă fiindcă sistemele sunt interconectate.

Doi, cred că este foarte important ca în zona de digitalizare să atragem foarte mulți oameni. Digitalizarea devine nu doar persoana de la subsol care schimbă cartușul la imprimantă, ci o prioritate strategică pentru orice instituție. Și atunci trebuie să atragem astfel de oameni. Cum poți să îi atragi? Fiind onest, făcând lucruri care sunt ceea ce prezinți că faci și neintrând în contradicție cu niște valori de bun simț.

Și a treia dimensiune este susținerea antreprenoriatului. Noi avem o industrie de IT cu care ne lăudăm, dar din păcate facem foarte mult outsourcing. Nu suntem foarte sus pe lanțul de valoare adăugată și antreprenoriatul, zona de startup, tot ecosistemul ăsta poate să ne împingă și să ne asigure o creștere economică mai sustenabilă.

(...)

Cred că era digitală face mult mai grele actele de corupție și mânărelile din sistem. De ce? Pentru că digitalizarea înseamnă informație, înseamnă transparență, înseamnă acces pentru cetățeni ca să poată să îi verifice pe cei pe care i-au pus în funcție. O condiție foarte importantă ar fi să eliminăm rezistența. Există în sistem o rezistență la digitalizare tocmai pentru că digitalizarea înseamnă lucruri mai puțin plăcute pentru oamenii care și-au bătut joc în trecut sau planifică să își bată joc în continuare.

De unde poate veni schimbarea și cam în cât timp ca să aducă România aproape de o țară precum Estonia?

Cred că aici este vorba și de noi ca cetățeni și sunt extrem de mândru de ce am văzut în Piața Victoriei anul acesta (și nu doar acolo, ci peste tot în țară și în lume unde sunt români), de faptul că cetățenii își înțeleg responsabilitatea. Este o sămânță de putere pentru schimbare.

Trebuie să se formeze grupuri paralele sau trebuie intrat în sistem?

Cred că ambele. Ce se întâmplă în zona de inovație se întâmplă în ciuda a ceea ce face statul. (...) Pentru a digitaliza statul însă este nevoie de voință politică și nu cred că se poate face cum s-a făcut în trecut, cu contracte de milioane pentru sisteme care nu merg, care nu comunică între ele. (...) E nevoie de transparență, de contracte oneste și de voință, de realizarea faptului că facem rău țării dacă nu mergem în direcția asta.

Despre autoare: Laura Ștefănuț (follow): Jurnalistă, a publicat în presa internațională, a fost coautoarea unor cărți și rapoarte pe tema mass-media și este membră a presei independente din România

De aceeași autoare: Made in Romania — exploatarea din industria confecțiilor de lux