Situația banilor României: Trei sferturi din buget se duce pe cheltuieli fixe ale statului. Salariile bugetarilor poartă dobândă

Ionuț Tudorică Data publicării:
bani romanesti
Foto: gettyimages

Ultima execuție bugetară arată că trei sferturi din bugetul național se duce pe cheltuieli fixe ale statului, cu propriile salarii, bunurile și serviciile implicate de funcționarea statului și dobânzile pentru deficitul bugetar care, întâmplător sau nu, e egal cu suma salariilor din sectorul public. Cea mai mare cheltuială fixă rămâne cea cu pensiile.

Potrivit ultimei execuții bugetare, cea mai mare pondere în bugetul de stat, după plata pensiilor în întreaga țară, o au salariile personalului angajat la stat. Nu mai puțin de 21% din totalul cheltuielilor care au sursă taxele și impozitele din România ajung sub formă de salarii și sporuri la personalul statului, o parte mai mare din buget ocupând doar asistența socială (din care 80% sunt pensii), care ocupă aproape 35% din totalul cheltuielilor.

A treia cea mai mare categorie de cheltuieli în buget sunt bunurile și serviciile achiziționate de stat pentru propria funcționare. 12,6% din buget se duce pe acest tip de cheltuieli, care are o arie foarte vastă - de la furnituri de birou, consumabile sau curent, până la echipamente medicale pentru spitalele de stat.

A patra cea mai mare cheltuială fixă este cea cu dobânzile, care ajunge spre 6% din bugetul total de cheltuieli. Dobânzile sunt costul împrumuturilor făcute de stat pentru acoperirea diferenței dintre veniturile și cheltuielile bugetare, denumită generic deficit bugetar. Referitor la acesta, după numai primele 4 luni din 2024 a depășit 3% din PIB, sau 57 de miliarde de lei, sumă comparabilă, ca idee, cu totalul cheltuielilor cu salariile statului în primele 4 luni. 

Putem spune, așadar, fără să greșim, că statul își plătește salariile din împrumuturi, sau, cel puțin, după cifre, a făcut-o în primele 4 luni ale anului curent.

Așadar, chiar și în situația de față, care se presupune că este mult mai bună decât cea de la sfârșitul următorului exercițiu legislativ din punct de vedere bugetar, cheltuielile inelastice ocupă circa 75% din bugetul național.

Restul bugetului e teoretic consumat pe cheltuieli care nu au un caracter fix, cum sunt cele de investiții.

Investițiile sunt doar 7,9% din buget

Mult trâmbițatele investiții, care arată bine pe hârtie, cu o creștere contabilă de 151% față de anul trecut, ocupă doar 7,9% din cheltuielile totale ale bugetului de stat. Adică doar atât se întoarce în economia reală sub formă de investiții din taxele și impozitele plătite de firme și populație, care sunt egale cu aproximativ 50% din veniturile bugetului, după execuția la 4 luni.

Ce mai rămâne din buget sunt cheltuieli facilitate de fondurile europene, care, în măsura în care sunt și atrase, intră în egală măsură și la veniturile, și la cheltuielile statului.