Schengen: O victorie cât o înfrângere
România și Bulgaria au ajuns la un acord politic cu Austria pentru intrarea celor două țări în Spațiul Schengen. Însă doar cu frontierele aeriene și maritime. Anunțul a fost prezentat ca o victorie de autoritățile la București. Dar e o victorie care nu rezolvă mai nimic.
România și Bulgaria vor intra în luna martie în Spațiul Schengen cu frontierele aeriene și cu cele navale. Frontierele terestre mai așteaptă. Comunicatul Ministerului de Interne arată că în 2024 se va discuta aplicarea acquis-ului comunitar Schengen la frontierele terestre, „în strânsă legătură cu măsurile compensatorii privind întărirea controlului la frontiere și aplicarea Acordului Dublin".
Formularea sugerează că nu a fost avansat un calendar pentru integrarea deplină și că Austria pune în continuare condiții pentru intrarea deplină a celor două țări în Schengen. Practic, nu există nicio perspectivă clară legată de aderarea cu frontiera terestră.
Cu toate acestea, autoritățile de la București au prezentat triumfalist acordul. Premierul Marcel Ciolacu a scris pe Facebook că „după 13 ani, în sfârșit România va intra în Schengen" și se declară convins că în 2024 vom închide negocierile și pentru frontiera terestră. La rândul său, Nicolae Ciucă, liderul PNL, susține că acordul politic cu Austria pentru admiterea în spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime este "un real succes".
Însă, intrarea în Schengen numai prin aer și pe apă nu rezolvă mai nimic, în mod real.
Desigur, intrarea în spațiul de liberă circulație cu aeroporturile ar simplifica formalitățile pentru cei care călătoresc cu avionul. În total, anul trecut peste 21 de milioane de pasageri au tranzitat aeroporturile din România, iar mulți dintre ei au plecat sau au venit dinspre țări Schengen. Dar procedurile de securitate și controlul pașapoartelor se realizează, în general, fără mari probleme, iar cozile sunt mici.
Decizia nu rezolvă însă adevărata problemă a României și Bulgariei – cozile kilometrice de la frontierele terestre, mai ales pe culoarele pentru transportul mărfurilor. Iar, acestea se traduc în pierderi de timp, de bani și în probleme de mediu.
Datele INS arată că în primele zece luni din an, firmele românești au exportat mărfuri în valoare de 78,7 miliarde de euro. Din această sumă, 57,2 miliarde de euro reprezintă mărfurile trimise spre statele ale Uniunii Europene.
Iar cea mai mare parte a exporturilor țării noastre se face cu transportul rutier. O analiză a KPMG arată că, în 2022, prin punctele de trecere a frontierei dintre România și Ungaria au ieșit din țară 1,43 de milioane de camioane de marfă, iar alte 1,06 milioane au intrat. În ceea ce privește punctele de frontieră româno-bulgare, un milion de camioane au ieșit și 981.000 au intrat în țară.
Acestea au așteptat la graniță între 30 de minute și 72 de ore, timpul mediu fiind de șase ore. Iar, timpul în plus petrecut la frontieră înseamnă costuri mai mari pentru transportatori, care în final se regăsesc în costul produselor. Doar din cauza timpului pierdut la vamă, companiile de transport estimează că au pierderi anuale de aproximativ două miliarde de euro, potrivit Europa liberă.
Pe lângă camioane, alte 1,87 de milioane de autoturisme au ieșit din țară pe la vămile cu Ungaria, iar 1,61 de milioane au intrat. În același timp, pe la granița cu Bulgaria au ieșit din țară 716.000 de mașini și au intrat 715.000. Li se adaugă alte sute de mii de microbuze și autocare care au trecut cele două granițe anul trecut. Și acestea au stat la cozi, dar timpul de așteptare a fost mai mic, de cel mult 90 de minute.
Cum o bună parte din timp toate aceste vehicule au motorul pornit, în fiecare lună, camioanele, mașinile, microbuzele și autocarele care așteaptă la graniță emit în atmosferă peste 3.800 de tone de dioxid de carbon. Asta înseamnă aproximativ 46.000 de tone de dioxid de carbon pe an sau peste 550.000 de tone din 2011, de când România a îndeplinit criteriile pentru aderarea la spațiul Schengen.
Pentru capturarea dioxidului de carbon eliberat de vehiculele care stau blocate la graniță ar fi nevoie de peste 311.000 de copaci maturi.
