Redresarea UE post pandemie încetinește pe măsură ce statele membre întâmpină dificultăți birocratice în accesarea fondurilor
Doar o treime din fondurile planificate pentru redresarea Uniunii Europene după pandemia de COVID-19 au ajuns la statele membre până la finele anului 2023. În acest caz, există riscul ca absorbţia fondurilor să încetinească şi mai mult, iar proiectele să nu fie finalizate conform planificării, potrivit unui raport realizat de Curtea de Conturi Europeană (ECA).
Instituit în februarie 2021, Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă (MRR) este un instrument financiar valoros. În total, 724 de miliarde de euro sunt alocați pentru a finanța reformele și investițiile din statele membre, care se recuperează post pandemie. Programul este valabil până la sfârşitul lui august 2026 și țările primesc bani în funcție de progresele înregistrate.
Auditorii au descoperit că, în primii trei ani ai MRR, au existat întârzieri în plata fondurilor şi în implementarea proiectelor. Obiectivele de a ajuta ţările din UE să se redreseze în urma pandemiei de COVID-19 şi de a spori rezilienţa acestora riscă astfel să nu fie atinse
„Absorbţia la timp a banilor din MRR este esenţială: se pot evita astfel blocaje în realizarea măsurilor spre sfârşitul perioadei mecanismului şi se reduce riscul unor cheltuieli ineficiente şi eronate. Tragem un semnal de alarmă deoarece, până la jumătatea perioadei de aplicare a mecanismului, ţările din UE au făcut uz de mai puţin de o treime din fondurile planificate şi au atins mai puţin de 30% din jaloanele şi ţintele lor predefinite", a declarat Ivana Maletic, membru ECA, responsabilă de acest audit.
Potrivit raportului ECA, aproape toate ţările au avut întârzieri în depunerea cererilor de plată către Comisie. Motivele erau diverse: inflaţia sau deficitele de aprovizionare, incertitudinile privind normele legate de mediu şi capacitatea administrativă insuficientă. În acest context, există riscul ca statele membre să nu fie în măsură să utilizeze sau să absoarbă fondurile în timp util.
Până la finele anului 2023, s-au depus cereri la plată pentru mai puţin de 30% din totalul de peste 6.000 de jaloane şi ţinte. Cele mai multe ţări au acordat prioritate reformelor înainte de a continua cu investiţiile. Ori, concentrarea investiţiilor spre sfârşitul perioadei riscă să ducă la şi mai multe întârzieri şi să încetinească absorbţia.
Plăţile nu reflectă neapărat proporţia şi importanţa jaloanelor şi a ţintelor. Există riscul în care pot fi plătite sume importante fără ca statele membre să finalizeze măsurile respective. Auditorii subliniază că normele nu prevăd nicio dispoziţie prin care să se recupereze fondurile plătite pentru jaloane şi ţinte deja atinse, în cazurile în care măsurile aferente nu sunt în cele din urmă finalizate. Comisia şi statele membre au luat unele măsuri pentru a înlesni absorbţia, dar este mult prea devreme pentru a evalua impactul lor.
