PSD se retrage, efectele se văd în economie: „E important să ne păstrăm credibilitatea. Sperăm ca decidenții să ia lucrurile în serios”
În urma crizei politice, Bursa de Valori București înregistrează un declin, un „episod care se prelungește în ultimele săptămâni”. Potrivit lui Milan Prușan, directorul unei societăți de administrare a activelor, este cel mai mic efect negativ pe care îl putem observa.
„Se zice că bursa e barometrul economiei pentru un orizont de 12-18 luni, e clar că investitorii caută predictibilitate, responsabilitate în rândul guvernanților și ancore de stabilitate pentru viitorul economic al țării noastre”, afirmă Prușan, la digi24.
Miercuri, Fitch Ratings a confirmat la „BBB minus” ratingul României pe termen lung în valută și a înrăutăţit perspectiva atribuită de la stabilă la negativă. Următoarea revizuire programată de Fitch pentru ratingul României era în februarie 2025, dar agenţia a considerat că evoluţiile actuale din ţară necesită o deviere de la calendar. Schimbarea perspectivei este reflectată de incertitudinile politice, care vor avea un efect advers asupra consolidării fiscale.
„A fost foarte greu de digerat știrea de ieri (miercuri, legată de ratingul României n.r.), care a însemnat o schimbare a perspectivei, mai sunt alte două agenții de rating, S&P și Moody's, care pot emite opinii despre situația țării noastre. E un lucru în desfășurare, cert este că trebuie să continuăm, întrucât modelul de creștere economică a României este bazat pe dezvoltare europeană, pe fonduri europene, PNRR, e nevoie de ministre care să ducă la bun sfârșit aceste proiecte.
Pentru anul viitor, probabil că necesarul de finanțare va fi tot în linie cu 250 de miliarde de lei, așa cum a fost și anul acesta; sunt sume foarte importante, care pot fi atrase pe această rețetă internațională, iar dacă investitorii internaționali își pierd atenția sau încrederea...(...) Important e să ne păstrăm credibilitatea și etalonul pe care l-am prezentat în ultimii ani, și asta ar însemna o continuare a creșterii, care devine provocatoare în acest context. Sperăm ca decidenții să înțeleagă să ia lucrurile foarte în serios, pentru că piețele sunt un observator tăcut al situației.”
Cu ce riscuri se confruntă România
Fitch estimează că deficitul general guvernamental al României va urca la 8,2% din PIB în 2024, peste estimarea din august, de 7,2% din PIB, peste ţinta anterioară a Guvernului (5% din PIB), precum şi peste valoarea de 6,5% din PIB în anul 2023 fiscal. Deteriorarea fiscală mai mare decât se estima reflectă în principal creşterea rapidă a cheltuielilor, inclusiv majorările salariale din sectorul public şi ale pensiilor înainte de alegeri, nefinanţate. Impactul deplin al majorării pensiilor din septembrie 2024 se va adăuga anul viitor presiunilor fiscale, făcând viitoarea consolidare chiar şi mai dificilă, se arată în comunicatul agenției.
Deşi Fitch aprecia că anul viitor va începe consolidarea fiscală, agenţia a revizuit estimarea privind deficitul general guvernamental al României la 7,5% din PIB în 2025 şi 6,8% în 2026, mai mult decât dublu faţă de media pentru ţările cu rating „BBB”, de 3,2% din PIB în 2025-2026. În opinia Fitch, consolidarea fiscală se va confrunta probabil cu compromisuri dificile din cauza potenţialului impact advers a creşterii economice deja reduse şi a riscului ca volatilitatea de pe pieţe să ducă la majorarea costurilor cu dobânzile, slăbind şi mai mult poziţia fiscală.
Deficitul bugetar mai ridicat va duce la o rapidă creştere a datoriei publice ca procent din PIB pe termen mediu. Previziunile Fitch indică o creştere mai accentuată a traiectoriei datoriei comparativ cu anii precedenţi, deoarece deficitele primare rămân ridicate şi creşterea nominală încetineşte semnificativ. În scenariul de bază al agenţiei, datoria generală guvernamentală ca procent din PIB va creşte de la 49% în 2023 la 62% în 2026, peste media pentru ţările cu rating "BBB" de 56%, şi va continua să crească semnificativ, la aproximativ 70%, până în 2028.
Deficitul de cont curent actual (CAD) ar urma să ajungă la 8% din PIB în 2024, de la 7,3% din PIB în 2023, în timp ce media pentru ţările cu rating "BBB" este de doar 1% din PIB, făcând din România un caz excepţional. Performanţa slabă la export din 2024 subliniază provocările legate de competitivitatea externă ale economiei României. Datoria externă netă va creşte de la 12% din PIB în 2023 la 20% din PIB în 2026, peste media pentru ţările cu rating "BBB" de 3% din PIB.
Evoluția economiei românești conduce spre o nouă retrogradare
Una din ancorele cheie ale politicii economice a României este conformarea cu cadrul UE, dar acum Guvernul are ca obiectiv ieşirea din procedura de deficit excesiv (EDP) în 2031, prin aducerea deficitului sub 3% din PIB. Analiza Fitch indică faptul că a slăbit substanţial credibilitatea ancorei fiscale pe termen mediu, din cauza cheltuielilor nefinanţate şi a derapajelor fiscale repetate. Fitch consideră că incertitudinea politică amplifică aceste riscuri.
Economia a încetinit gradual în 2024, iar în trimestrul trei creşterea anuală a PIB-ului a fost de minus 0,3%, în termeni ajustaţi sezonier. Exporturile au fost în mod special slabe în 2024, în timp ce a crescut consumul gospodăriilor, pe fondul majorării veniturilor, alimentate de orientarea fiscală relaxată. Deşi România a avut o creştere solidă înaintea pandemiei, media centrată a creşterii PIB-ului este de doar 1,5% în 2024, faţă de media pentru ţările cu rating „BBB" de 3,3%. În acest context, Fitch se aşteaptă la o creştere a economiei în 2025 şi 2026 de 1,4% şi, respectiv, de 2,2%.
Printre factorii care, în opinia Fitch, ar putea duce la retrogradarea ratingului, se află continuarea creşterii rapide a datoriei guvernamentale pe termen mediu, pe fondul eşecului implementării măsurilor care susţin o consolidare fiscală credibilă şi susţinută, sau o creştere economică slabă, şi efecte negative la adresa stabilităţii macroeconomice, de pe urma şocurilor politice.
Îmbunătăţirea ratingului Fitch se realizează prin o consolidare fiscală mai mare decât cea proiectată, care să sprijine stabilizarea nivelului datoriei ca procent din PIB pe termen mediu, reducerea gradului de îndatorare externă şi a riscurilor la adresa finanţării externe, în urma îmbunătăţirii structurale a actualei situaţii a contului curent.
