Protecționismul în creștere amenință redresarea economică globală. Alegerile din SUA ridică din ce în ce mai multe îngrijorări
Un viraj „alarmant” spre protecționism economic amenință redresarea economică globală, au avertizat oficiali de top în cadrul întâlnirilor anuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială, organizate la Washington în această săptămână.
„Orice nouă încercare de a inversa globalizarea și de a reveni la protecționism este alarmantă”, a declarat Agustín Carstens, director general al Băncii Reglementelor Internaționale, pentru Financial Times. „Acest lucru ar putea crește prețurile, ar putea mări șomajul și reduce creșterea economică.”
Klaas Knot, șeful Băncii Centrale din Olanda, a declarat că vede „un risc de corecție a prețurilor” în anumite piețe, având în vedere „contrastul” dintre riscurile geopolitice crescute și evaluările actuale.
Cu Donald Trump și Kamala Harris la egalitate în sondaje, cea mai mare economie a lumii ar putea trece anul viitor printr-o schimbare dramatică de politică, mai avertizează unii oficiali.
Protecționismul economic reprezintă o politică prin care un stat își protejează industria și economia internă de concurența externă prin măsuri precum impunerea de taxe suplimentare pe importuri, limitarea cantității de produse străine care pot fi importate sau impunerea unor reglementări stricte. Deși scopul este reducerea dependenței de importuri, o astfel de politică poate duce la conflicte comerciale și la scumpirea produselor pentru consumatori.
Trump a promis să impună taxe vamale generale de 20% asupra partenerilor SUA, precum și o taxă de 60% pe importurile chineze, în timp ce urmărește deportarea în masă a migranților fără documente și reduceri masive de taxe.
FMI a încercat să cuantifice pagubele pe care le-ar cauza un război comercial de tip „ochi pentru ochi” între SUA, Europa și China. A estimat că economia globală este setată să crească cu 3,2% în acest an și anul viitor, dar taxele, o rată a migrației mai scăzută și costurile de împrumut mai ridicate ar putea reduce producția cu 0,8% în 2025 și cu încă 1,3% în 2026.
Economiștii de la Morgan Stanley estimează că planul de tarife al lui Trump ar reduce creșterea PIB-ului real cu 1,4% pentru SUA, în timp ce ar crește prețurile pentru consumatori cu 0,9%.
Un centru de cercetare de la Universitatea Yale estimează un impact similar asupra creșterii economice, dar o creștere mai accentuată a prețurilor. Analiștii cred că măsurile comerciale ale lui Trump ar putea costa gospodăriile până la 7.600 de dolari.
Adăugând la aceasta deportările în masă, Mahmood Pradhan, șeful economiei globale la Amundi Asset Management, a avertizat că perspectivele ar putea deveni sumbre.
„Dacă impactul asupra creșterii este negativ și salariile reale sau puterea de cumpărare a consumatorilor scad deoarece prețurile sunt mai mari pentru bunurile de zi cu zi, cred că ar putea fi stagflație”, a spus el. O țară poate înregistra stagflație atunci când creșterea economică este foarte mică sau lipsește, în timp ce inflația și șomajul se situează la cote ridicate.
La nivel global, însă, presiunile asupra prețurilor par aproape eliminate. Băncile Centrale se află acum în primele etape ale ciclurilor de relaxare, discutând despre cât de repede vor reduce ratele dobânzilor la un nivel care să nu mai încetinească creșterea.
„Acum este esențial să finalizăm lupta împotriva inflației fără a afecta inutil piața muncii”, a declarat Kristalina Georgieva, șefa FMI, joi. Succesul pe acest front este crucial într-un moment în care economia globală „riscă să rămână blocată pe o cale de creștere scăzută și datorii ridicate”, a adăugat ea.
Datoria publică globală este estimată să depășească 100 de trilioane de dolari până la sfârșitul acestui an, iar FMI preconizează că datoria va ajunge aproape de 100% din PIB-ul global până la sfârșitul deceniului.
O amenințare pentru economia mondială
Datoria publică la nivel global va ajunge la 100.000 de miliarde de dolari, sau 93% din PIB-ul global, până la sfârşitul acestui an, reprezentând o amenințare tot mai mare pentru economia globală, a avertizat recent Fondul Monetar Internațional (FMI).
FMI a declarat că se aşteaptă ca datoria să se apropie de 100% din PIB până în 2030, scrie Politico.
Într-o critică subtilă adresată Statelor Unite — unde deficitul bugetar ar putea depăși 6% din PIB în acest an, în ciuda faptului că economia continuă să crească solid — FMI a subliniat că acumulările de datorii în statele-cheie din ordinea economică globală ar putea să afecteze națiunile care încearcă să-și reducă datoriile. Fondul a menționat că astfel de factori globali au devenit din ce în ce mai importanți în stabilirea ratelor dobânzilor pe piețele mondiale.
„Există motive întemeiate să credem că nivelurile viitoare ale datoriei ar putea fi mai mari decât cele proiectate în prezent. Discursul politic privind problemele fiscale s-a înclinat din ce în ce mai mult spre cheltuieli guvernamentale mai mari în ultimele decenii. Incertitudinea politicii fiscale a crescut, iar liniile roșii politice privind impozitarea au devenit mai bine definite. Presiunile pentru cheltuieli, necesare pentru a aborda tranziția verde, îmbătrânirea populației, preocupările legate de securitate și provocările de dezvoltare pe termen lung, sunt în creștere. În plus, experiențele anterioare arată că proiecțiile tind să subestimeze sistematic nivelurile datoriei: raporturile datorie-PIB realizate peste trei ani sunt, în medie, mai mari cu 6 puncte procentuale decât cele proiectate”, scrie FMI în raportul publicat marți.
Deficitele bugetare globale s-au extins în timpul pandemiei, când guvernele au oferit sprijin financiar pentru cei afectați de lockdown. Ulterior, presiunea a crescut din nou — în special în Europa — după ce invazia Rusiei în Ucraina în 2022 a declanșat o creștere a prețurilor la energie. Îmbătrânirea populației, investițiile în tranziția verde și sfârșitul conflictele militare par să pună presiune pe politicile monetare.
Noul raport al FMI apare în contextul în care câteva capitale europene, care încă au deficite bugetare mari, își prezintă planurile de reducere a datoriilor către Comisia Europeană. Conform unei noi versiuni a regulilor bugetare ale UE, țările au la dispoziție între patru și șapte ani pentru a-și pune datoriile pe o traiectorie descendentă sustenabilă.
FMI estimează că, la nivel global, țările vor trebui să adopte măsuri dure, să crească impozitele sau să reducă cheltuielile, cu 3% - 4,5% din PIB pe termen mediu pentru a redresa situația.
