Politicile fiscale propuse de Trump și Harris scindează societatea americană. Economiștii nu susțin măsurile dorite de candidați
Campania electorală din Statele Unite se apropie cu pași repezi de final. Candidații mai au timp până pe 5 noiembrie să convingă alegătorii că merită să dețină funcția de președinte al SUA. Ultimul front de luptă: promisiunile pe domeniul economic.
Donald Trump și Kamala Harris au un nou punct comun pe agendă prin care vor să atragă alegătorii: politicile economice. Cei doi vor să facă o serie de schimbări fiscale care aparent sunt în favoarea cetățenilor, dar de fapt sunt un coșmar pentru sănatatea financiară a statului american.
Cel mai recent sondaj, în care au fost intervievați 750 de alegători și 39 de economiști relevă faptul că atât Trump cât și Harris, sunt mai înclinați să facă promisiuni greu realizat și cu efecte dezastruoase pentru economie.
Astfel, ambii candidați au susținut eliminarea taxelor pe bacșiș. Dacă această măsură s-ar aplica, atunci doar anumite categorii de muncitori ar beneficia. Economiștii apreciază că prin acest demers se încurajează acordarea de salarii mici pentru fentarea sistemului fiscal, piața muncii se va distorsiona și implicit, va crește deficitul bugetar.
În mod individual, Trump propune tarife generalizate de până la 20% pentru mărfurile importate. În ochii votanților, propunerea pare o idee bună. Însă nu este.
„Când stabiliți un tarif pentru ceva în mod artificial veți face lucrurile mai scumpe și companiile vor deveni mai puțin competitive”, a declarat pentru The Wall Street Journal economistul Steven Kaplan.
Contracandidata sa, Kamala Harris este în favoarea interzicerii creșterii prețurilor la alimente. Măsura este foarte populară în rândul alegătorilor, însă intervenția statului ar anula conceptul pieței libere.
„Interferența statului în reglementarea prețurilor anulează echilibrul pieței. Prețurile mari ajută la echilibrarea cererii și ofertei. De asemenea, au rolul de a stimula competiția, pentru că fiecare încearcă să se îmbunătățească. Uniformizarea are un efect nociv asupra calității produselor”, apreciază Eric Maskin, economist la Harvard și laureat al Premiului Nobel în 2007.
Trump și Harris fac promisiuni greu de respectat
Ironia campaniei din 2024 este că ambii candidați la președinție s-au specializat în economie ca studenți. Trump s-a licențiat pe domeniu în 1968 la Universitatea din Pennsylvania iar Harris în 1986 la Universitatea Howard.
Trump are un avantaj față de Harris: tendința lui de a oferi soluții simple la probleme complexe este un semn clar al populismului și își încurajează rivalii să facă același lucru. Apect involuntar urmat de Harris în cursa electorală.
Deși sunt conștienți de faptul că vor reconsidera probabil ce au promis alegătorilor după ce vor obține funcția de președinte, ambii candidați sunt concentrați pe convingerea unui număr cât mai mare de votanți.
„Am făcut o treabă groaznică în educarea poporului american”, susține Edward Glaeser, profesor de economie la Universitatea Harvard.
Chiar dacă votul economiștilor nu contează în acest moment pentru aleși, părerea acestora este fundamentală în determinarea adevărului din declarațiile politice susținute de viitorul președinte.
