INTERVIU Sebastian Burduja, ministrul Energiei: nu veți tremura în această iarnă nici de frig, nici de grija facturilor
Într-un interviu acordat DigiEconomic, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, vorbește despre programul nuclear civil românesc și despre cum a salvat Valea Jiului. Se plânge că angajații săi au cele mai mici salarii din sistem. Îi îndeamnă pe români să stea liniștiți că nu vor tremura în această iarnă nici de frig, nici de grija facturilor. De asemenea, are un mesaj pentru românii care lucrează în domeniul energetic și se tem că vor rămâne fără locuri de muncă.
Din anul 2023 mai este ceva mai mult de o lună până la final. Care este prioritatea dumneavoastră ca ministru pentru anul 2024?
Am spus încă de la audierile care au precedat mandatul meu de ministru. Am trei priorități: investiții, investiții, investiții. Nu se schimbă pentru 2024. Vorbim despre atragerea banilor din PNRR și deblocarea mecanismelor de finanțare a investițiilor în sectorul energetic.Suntem ministerul cel mai norocos, în sensul că pe PNRR avem 1,6 miliarde euro la dispoziţie şi la acestea se adaugă 16 miliarde din Fondul pentru Modernizare.
Am reușit să facem ceea ce trebuie în acest sens, iar rezultatele s-au văzut și trebuie să continue. În numai câteva luni de mandat, am deblocat jaloanele din PNRR restante, cel privitor la centralele pe gaz cu ciclu combinat (termoficarea din Craiova, Arad, Constanța, Râmnicu Vâlcea) și producția de hidrogen. Am accelerat investiția 1 din PNRR, producția de energie regenerabilă, solar și eolian, având peste 50 de contracte semnate și premise de a contracta tot bugetul disponibil în luna noiembrie, cu depășirea țintei de 950MW putere instalată. Avem șanse să fim la peste 3000MW doar din acest apel.
Pe Fondul pentru Modernizare (FM), am semnat peste 10 contracte pentru modernizarea sistemelor de distribuția a energiei electrice, inclusiv pentru preluarea unui număr mai mare de prosumatori. Urmează apelul pentru autorități publice pentru autoconsum prin producția de energie solară și eoliană, dar și apelurile pentru sistemele de termoficare (producție agent termic și reabilitare rețea). În 2024 vom lansa toate celelalte programe din FM, inclusiv stocare și biomasă.
Se adaugă marile proiecte: programul nuclear civil românesc (retehnologizarea unității 1, construcția unităților 3 și 4, reactoarele modulare de mici dimensiuni - SMR), Tarnița-Lăpuștești (prima hidrocentrală cu acumulare prin pompaj), interconectorul de înaltă tensiune prin curent continuu de la Marea Neagră la granița de Vest, finalizarea investiției de la Iernut, programată pentru decembrie 2024.
Suntem într-o cursă contra cronometru și trebuie să livrăm aceste proiecte de care sistemul energetic național are nevoie. Numai prin creșterea producției și modernizarea sistemului vom reuși să dăm un răspuns la trilema energetică: nevoia de energie sigură, la un preț corect, și cât mai verde. Siguranța energetică a fost și rămâne prioritatea zero a mandatului meu. Același mesaj l-am transmis inclusiv Comisiei Europene.
Care a fost cea mai mare provocare în anul 2023?
Cea mai mare provocare a fost și rămâne situația mineritului românesc. Am promis că vom salva Valea Jiului și am reușit acest lucru, operționalizând noul Complex Energetic Valea Jiului (CEVJ), protejând cele peste 2.000 de locuri de muncă și asigurând resursele pentru punerea în siguranță a celor patru mine aflate în exploatare (Lupeni, Lonea, Livezeni și Vulcan), respectiv pentru noi proiecte (exploatare cuarț, 2 microhidrocentrale, un nou grup pe gaz, folosirea biocarbonului în Termocentrala Paroșeni, parcuri solare etc.). Noua companie are pentru prima dată după mulți ani șansa să renască și să deruleze proiecte care nu mai depind de huilă.
La Gorj, situația este la fel de dificilă. Avem 10.000 de angajați ai Complexului Energetic Oltenia (CEO) și un calendar accelerat asumat deja de România, prin PNRR și numai, pentru decarbonizare. Grupurile pe gaz, care vor înlocui producția pe bază de lignit, au peste 1 an de zile întârziere. Am găsit deschidere la Bruxelles pentru un dialog tehnic, axat pe nevoia asigurării stabilității sistemului energetic național. Așteptăm anul viitor studiul de adecvanță al Transelectrica și datele concrete pentru a putea prelungi exploatarea și valorificarea lignitului până la punerea în funcțiune a termocentralelor pe gaz de la Ișalnița și Turceni.
Cum ar funcționa mai bine ministerul? Care credeți că ar fi schimbările care ar face imaginea instituției mai solidă în fața societății?
Ministerul Energiei este unul dintre cele mai complicate din întreg arcul guvernamental dar, din păcate, avem salariile cele mai mici din sistem. Colegii mei nu primesc anumite sporuri pe care alte ministere le oferă şi atunci este foarte greu să iei prin transfer un om bun, pentru că nu vine la un salariu mai mic. Câteva excepţii au fost de la regulă, oameni care şi-au asumat chiar să piardă la salariu pentru a lucra în echipa mea. Au mai venit colegi și prin detaşare, dar toate aceste operaţiuni trebuie aprobate şi de ministerul de la care aceşti colegi pleacă şi nu întotdeauna colegii de Guvern sunt bucuroşi să cedeze un om, mai ales dacă e vorba de un om competent, pentru că fiecare instituție are problemele proprii.
Când am preluat mandatul aveam o direcție generală PNRR, Fondul pentru Modernizare și ajutor de stat cu 26 de colegi, dintre care o parte erau implicați în evaluarea investiției 1 din PNRR, în timp ce erau depuse 742 de aplicații. Nu se semnase niciun contract. În câteva luni de zile am reușit să dublăm capacitatea direcției, cu mari eforturi.
Mai mult, am reușit să închidem jalonul 133 din PNRR, în valoare de 250 de milioane de euro, pentru capacități noi de producere a energiei electrice și gazelor naturale în cogenerare. Spre exemplu, am semnat contractul de finanțare cu Electrocentrale Craiova, pentru o putere instalată în cogenerare de 300MW. Investiția este proiectată pentru a beneficia de cele mai noi tehnologii în domeniu, constituind o garanție pentru toți craiovenii de acces sigur la energie electrică și termică, cu emisii scăzute de CO2, ceea ce înseamnă un aer mai curat și o calitate a vieții mai bună pentru întreaga comunitate.
În ceea ce privește cealaltă restanță, jalonul 129, energie pe bază de hidrogen, acolo lucrurile au fost și mai complicate. Ministerul Energiei lansase apelul la începutul anului, aplicațiile au fost depuse, au fost semnate șapte contracte și primul pas a fost să găsim înțelegerea acestor beneficiari pentru a rezilia de comun acord aceste contracte, pentru că fiecare beneficiar a avut niște cheltuieli pentru a putea depune aceste proiecte și practic, printr-o reziliere de comun acord, ei au renunțat la eventuale pretenții împotriva statului român, împotriva Ministerului Energiei, ca urmare a faptului că noi am fost nevoiți să anulăm acest apel în urma auditului Comisiei Europene. Deci pe 6 iulie am semnat acordurile de încetare cu cei șapte beneficiari. Apoi am relansat în timp record concursul pentru acest apel, publicând în dezbatere publică un nou ghid pentru investiția privind construirea de capacităţi pentru producția de hidrogen verde în instalații de electroliză. La finalul lunii octombrie se află în evaluare 19 proiecte la Ministerul Energiei și Banca Europeană de Investiții, însumând peste 193 MW.
Cu certitudine, Ministerul Energiei este o instituție vitală pentru România și pentru români. Fără energie sigură și la un preț competitiv rotițele economiei nu pot merge înainte, iar calitatea vieții românilor nu poate fi asigurată. Energia este așadar vector de stabilitate și influență geopolitică, dar și motor de dezvoltare, ceea ce înseamnă locuri de muncă, salarii mai mari, atragere de investiții pentru beneficiul românilor. Nu există nicio baghetă magică să facem peste noapte proiectele pe care sistemul energetic național le așteaptă de decenii. Dar garantez că vom munci și vom avea rezultate, așa cum am făcut și la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID).
Care credeți că e cel mai important lucru pe care l-ați rezolvat în timpul acestui mandat?
Unul din cele mai importante obiective este asigurarea unui preț corect pe facturile românilor și firmelor românești. Cu mult efort, am reușit să deblocăm plăți de peste trei miliarde de lei pentru companiile din furnizare, inclusiv printr-o ordonanță de urgență pentru alocarea fondurilor din taxa de solidaritate către aceste compensări. Toți românii trebuie să înțeleagă că diferența dintre prețul energiei electrice și gazelor naturale și ceea ce ei plătesc în fiecare lună este suportată de furnizori, care ulterior vin cu facturile la validare la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și către Ministerul Energiei pentru clienți non-casnici, respectiv către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale pentru clienții casnici.
Pentru ca 5 milioane de gospodării să plătească doar 35 de lei factura la curent din vârful crizei energetice și până astăzi, statul român trebuie să facă un efort și să plătească aceste diferențe față de prețul din piață către companiile din furnizare. Pe datele Eurostat, luând în calcul prețurile plafonate, nu cele din contracte, ci efectiv cele plătite de consumatori, România are al patrulea cel mai ieftin gaz din UE și la energie electrică este pe locul 16.
Mai mult, chiar săptămâna trecută, în ordonanța de urgență de la Ministerul de Finanțe, care limita plățile compensărilor la Fondul de Tranziție, am reușim împreună cu Ministrul Marcel Boloș să includem și posibilitatea decontărilor „din alte surse legal constituite”. Pentru sector, acest lucru înseamnă o gură de oxigen și o garanție în plus față de instituțiile financiar-bancar că împrumuturile contractate de furnizori pentru acoperirea necesarului de lichidități vor fi rambursate în cel mai scurt timp.
De ce toate aceste eforturi? Pentru că ne dorim să-i protejăm în continuare pe români, să le asigurăm un preț cât mai corect la factură, iar companiile românești să fie competitive în plan regional și global.
Ce mesaj aveți pentru români în ce privește așteptările lor de la partea din economie de care vă ocupați în 2024?
În primul rând să stea liniștiți că nu vor tremura în această iarnă nici de frig, nici de grija facturilor. Aceste măsuri de plafonare compensare sunt măsuri de protecție pentru populație. Avem o schemă care funcţionează şi, atâta timp cât ne permite Comisia Europeană şi sunt toate șansele ca până în 2025 inclusiv să ne permită, vom prioritiza stabilitatea acestei formule.
În al doilea rând, românilor care lucrează în domeniul energetic și se tem că vor rămâne fără locuri de muncă, vreau să le transmit că pentru mine contează în primul rând oamenii. Asta am susținut și în fața Comisiei Europene, care ne impune ținte foarte ambițioase în ceea ce privește tranziția la energia verde. Avem datoria să protejăm interesele românilor, industria românească și totodată să găsim metode prin care tranziția verde să însemne oportunități și locuri de muncă. Nu trebuie să ne temem. România are resurse, specialiști, viziune și curaj pentru a fructifica aceste tendințe globale și pentru a fi din nou în frunte, așa cum sectorul energetic ne-a obișnuit de decenii. Vă dau doar exemplul unității 2 de la Cernavodă, clasat pe locul întâi în întreaga lume din punct de vedere al siguranței și eficienței în operare, dintr-un număr total de 440 de reactoare nucleare. Acest lucru spune totul.
Dragi români, să avem deci răbdare, încredere și curaj. Foarte curând, investițiile în sectorul energetic și tot acest efort administrativ și financiar vor da roadele de care avem cu toții mare nevoie.
