Fermierii români sunt împotriva rachetelor antigrindină. Proteste la toate unitățile de lansare
Începând de azi și până în 15 octombrie, toate stațiile de lansare a rachetelor antigrindină sunt încărcate și gata să lanseze proiectilele încărcate cu iodură de argint, scopul declarat fiind acela de prevenire, combatere sau limitare a efectului grindinei asupra culturilor agricole, pomicole și viticole.
Fermieri din mai multe județe au organizat azi proteste de amploare la unitățile de lansare a rachetelor antigrindină, avertizând că acestea fac mai mult rău decât bine și suspectează că iodura de argint ar putea fi o sursă de poluare a apelor de suprafață și a pânzei freatice. În urma protestelor, Ministerul Agriculturii a precizat azi că iodura de argint nu afectează mediul înconjurător.
Sistemul Național Antigrindină este funcțional în România din 2010, iar autoritățile susțin că astfel protejează milioane de hectare de efectele negative ale grindinei.
În sezonul 2023 de combatere a căderilor de grindină, respectiv în perioada 15 aprilie-15 octombrie, Unitățile de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG) au acționat pe o suprafață de aproximativ 2,2 milioane ha, prin funcționarea cu 94 de puncte de lansare (PL), care asigură protecția culturilor agricole de grindină:
- UCCG Prahova, cu 22 de PL, în Prahova, Buzău, Teleorman și Olt;
- UCCG Iași, cu 16 PL, în Iași și Vaslui;
- UCCG Vrancea, cu 20 PL, în Vrancea și Galați;
- UCCG Oltenia, cu 19 PL, în Olt, Dolj, Vâlcea și Mehedinți;
- UCCG Timiș, cu 7 PL, în Timiș;
- UCCG Mureș, cu 10 PL, în Mureș.
Alte 12 PL din cadrul UCCG Timiș și Mureș se aflau în diferite stadii de realizare (finalizare lucrări, dotare sau autorizare pentru punerea în funcțiune), pentru intrarea în operare pe parcursul sezonului.
Fermierii nu mai vor protecție antigrindină
Fermierii care au protestat azi la UCCG din Iași, Prahova, Vaslui și Vrancea spun că, în ultimii 10 ani, ori de câte ori au fost lansate aceste rachete către norii de ploaie, efectul a fost cel al diminuării drastice a ploilor, în vreme ce fenomenul grindinei nu a dispărut în județele menționate. Agricultorii cer autorităților să vină cu studii care să demonstreze efectul benefic al rachetelor antigrindină încărcate cu iodură de potasiu. Ei spun că, în prezent, astfel de sisteme antigrindină sunt operaționale doar în câteva țări din Europa de Est (România, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina), în vrem ce statele central- și vest-europene au renunțat de decenii la aceste sisteme, care, cel puțin acolo, s-au dovedit inutile și păguboase.
În plus, fermierii suspectează că iodura de argint nu este chiar atât de inofensivă, se acumulează în sol și are remanență în apele de suprafață și în pânza freatică. Drept urmare, agricultorii cer să nu mai fie lansate rachete antigrindină.
Ministerul Agriculturii: iodura de argint nu poluează
Având în vedere apariția în spațiul public a unor informații referitoare la impactul tehnologiei de combatere a grindinei prin metoda rachetelor asupra mediului, MADR face următoarele precizări:
Exploatarea infrastructurii operaționale din cadrul Sistemul național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) nu produce o creștere a emisiilor de poluanți în aer, apă sau sol. Tehnologia aplicată curent în SNACP nu este poluantă și respectă opțiunile de protecția mediului asumate de România în cadrul politicilor europene.
Tehnologia rachetelor antigrindină, utilizată în cadrul SNACP, a fost evaluată din perspectiva impactului asupra mediului prin Bilanțuri de mediu realizate de Universitatea București-Facultatea de Geografie împreună cu Centrul de Cercetare și Consultanță ENVICONS Consulting, SC Electromecanica Ploiești SA și SC Blumenfield SRL. Acestea au evidențiat faptul că activitățile de IAA (Intervenții Active în Atmosferă) nu au nici un efect negativ asupra componentelor de mediu – apă, sol și biodiversitate.
Potrivit Ministerului Agriculturii, utilizarea a 700 rachete/an în cadrul unui Grup de Combatere, care acoperă 170.000 ha, produce o poluare cu suspensii solide de cca. 20,3 g/ha și generează următorii factori poluanți:
- Total aerosoli 0,14 g/ha
- Iod 0,02 g/ha
- AgI 0,05 g/ha
- Acid iodhidric 0,07 g/ha
- CO2 0,4 g/ha
- HCl 0,1 g/ha
- XNO 0,01 g/ha
„Aceste valori sunt cu ordine de mărime mai mici decât toate celelalte activități industriale și normele admise (de exemplu, poluarea este echivalentă cu cea produsă de 6 tractoare care parcurg 50.000 km). Astfel, poluarea produsă de utilizarea rachetelor în combaterea grindinei este minoră și are un impact nesemnificativ asupra florei, faunei şi populaţiei din zonă şi din regiunile limitrofe”, se arată într-un comunicat emis azi de Ministerul Agriculturii.
