Economia Europei crește în pași mici. UE nu ține pasul cu SUA
Economia europeană a crescut peste așteptări în ultimul trimestru. Este însă un avans modest, cu mult sub cel al Statelor Unite, ceea ce face ca decalajul dintre cele două economii să crească astfel și mai mult. În plus, nici perspectivele pentru perioada următoare nu sunt optimiste, având în vedere amenințările cu privire la creșterea taxelor vamale de o potențială președinție Trump, escaladarea tensiunilor comerciale cu China și încrederea redusă a consumatorilor europeni.
Economia Uniunii Europene a crescut cu 0,3% în trimestrul al treilea, nivel similar cu cel din trimestrul precedent.
În ceea ce privește zona euro, avansul a fost de 0,4% în perioada iulie-septembrie, depășind așteptările analiștilor de 0,2%. Datele arată o accelerare a ritmului de creștere, de la 0,2% în trimestrul anterior, dar și faptul că economia e în continuare fragilă: industria a rămas în recesiune, iar consumul populației abia a crescut.
Comparativ cu același trimestru al anului trecut, avansul e de 0,9%, menținând ritmul creșterii pe întregul an la sub 1%, ceea ce este sub ceea ce economiștii numesc „potențial”, adică rata naturală de creștere fără șocuri sau stimulente.
Creștere peste așteptări, dar anemică
La nivel național, Germania, Spania și Franța au înregistrat o creștere mai bună decât estimările, în timp ce Italia a fost sub așteptări.
Irlanda, care are o evoluție a PIB-ului notoriu de volatilă ca urmare a influenței semnificative a activității contabile a multinaționalelor, a avut cele mai bune rezultate, cu un plus de 2%. Economiștii ING spun că fără Irlanda, PIB-ul zonei euro ar fi crescut cu 0,3%.
Și Spania a avut o evoluție bună, cu +0,8%. Economia spaniolă a fost susținută de creșterea bruscă a numărului de turiști, potrivit Politico.
Economia franceză a arătat și ea o vitalitate surprinzătoare, cu o creștere de 0,4%, în principal datorită activității suplimentare generate de Jocurile Olimpice din august.
În schimb, Italia nu a crescut deloc, din cauza scăderii bruște a producției.
Cea mai mare surpriză a venit din Germania. Cea mai mare economie europeană a urcat cu 0,2% ca urmare a consumului public și privat mai ridicat, în ciuda faptului că oficialii se așteaptă la o recesiune din cauza problemelor din sectorul industrial, arată Reuters.
Economistul-șef al Berenberg Bank Holger Schmieding și-a avertizat însă clienții să nu se lase duși de val.
El a descris avansul economiei franceze drept un foc de paie. De asemenea, susține că problemele structurale, precum demografia, impozitarea și birocrația excesivă, vor menține creșterea economiei germane la un nivel foarte redus în absența unor reforme majore.
Iar efectele subperformanței din Germania, care se află în centrul sectorului manufacturier european, au fost vizibile și în evoluția economiilor din vecinătate, care sunt strâns integrate în lanțurile sale de aprovizionare. Atât economia Ungariei, cât și cea Suediei, au scăzut în trimestrul al treilea, cu 0,7%, respectiv 0,1%, în timp ce economia cehă a crescut cu mai puțin decât se aștepta, doar 0,3%.
Europa pierde competiția cu SUA
Ritmul de creștere anemic face ca decalajul dintre Europa și Statele Unite să se tot mărească.
În cel de-al treilea trimestru, economia americană a crescut cu 2,8% față de perioada similară din 2023. Deși e ceva mai mic decât estimările, ritmul de creștere este foarte robust și a fost alimentat de cheltuielile de consum și de investiții.
Datele arată că Europa a rămas în urma Statelor Unite, care de zeci de ani are ritmuri de creștere mai înalte, dar decalajul s-au accentuat în ultimii ani.
În 1999, anul introducerii monedei euro, economia SUA era cu 11% mai mare decât cea a zonei euro în termeni de paritate a puterii de cumpărare. După trei crize succesive prin care au trecut statele care folosesc moneda euro – criza financiară din 2008, criza datoriilor suverane și pandemia de COVID-19 – acest decalaj s-a mărit la 30%, arată un studiu al Allianz Research.
În termeni nominali, diferența este și mai mare. În timp ce PIB-ul zonei euro a rămas la aproximativ 15.000 miliarde de dolari în ultimii 15 ani, cel al Statelor Unite a crescut cu 80% și a ajuns la aproape 28.000 de miliarde de dolari.
Statele Unite au un avans și în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor. În 2007, americanul mediu beneficia de un venit real cu 27% mai mare, în termeni de paritate a puterii de cumpărare, comparativ cu europenii. Diferența a crescut de atunci și a ajuns în 2022 la 35%.
Ceea ce trage Europa în jos este pierderea competitivității, o problemă despre care Mario Draghi, fostul șef al Băncii Centrale Europene, a spus într-un raport că pune în pericol „motivul de a fi” al Europei, arată The New York Times.
Un motiv ține de creșterea costurilor cu energia după invadarea Ucrainei de către Rusia. Deși guvernele și companiile s-au străduit să se adapteze la pierderea gazului rusesc, prețurile la energie s-au menținut ridicate și au afectat industria.
În același timp, consumatorii europeni au economii uriașe și sunt reticenți în a face cheltuieli, care ar putea contribui la stimularea economiei.
Decalajul dintre Europa și SUA va tot crește
Dar decalajul de creștere dintre cele două economii s-ar putea adânci și mai mult. Donald Trump a promis că va impune tarife de 10% la importurile din toate țările și de 60% la importurile din China și a avertizat că Europa va plăti un „preț mare” dacă va câștiga alegerile.
Orice tarif nou va declanșa probabil represalii, creșterea costurilor și scăderea comerțului global, un motor de creștere tradițional pentru Europa, o economie deschisă care se bazează în mare măsură pe circulația fără bariere a mărfurilor.
Și FMI a avertizat că diferența dintre Produsul Intern Brut european și american se va extinde și mai mult până la sfârșitul deceniului, ca urmare a lipsei de dinamism a afacerilor de pe Bătrânul Continent.
Potrivit celor mai recente perspective economice pentru Europa, forța de muncă îmbătrânită și creșterea scăzută a productivității ar face ca rata anuală de creștere a PIB-ului european să fie de doar 1,45% în acest deceniu.
În SUA, în aceeași perioadă, rata medie de creștere este estimată la 2,29%, potrivit Financial Times.
FMI arată că perspectivele slabe ale Europei sunt legate de factori precum nivelul redus al investițiilor și productivitatea mult mai scăzută decât cea din SUA.
Oficialii Fondului spun că în toate sectoarele productivitatea este mai redusă, dar situația este deosebit de gravă în sectorul tehnologic. Aici, productivitatea practic a stagnat din 2005, în vreme ce în SUA a crescut cu aproape 40%.
Industria de capital de risc din Europa, care e de patru ori mai mică decât cea din SUA, e un alt motiv pentru lipsa de dinamism a mediului de afaceri. Iar acest sector este vital deoarece capitalul de risc se concentrează pe finanțarea de întreprinderi mici și inovatoare, aflate în etapa de debut a dezvoltării lor, sau pe finanțarea de întreprinderi nou înființate al căror potențial de creștere este considerat a fi ridicat.
Reprezentanții FMI arată că pentru ca Europa să-și atingă întregul potențial de creștere este nevoie de o piață unică mai mare și mai integrată, în special pentru bunuri, servicii și capital.
Practic, Fondul susține concluziile din raportul fostului președinte al BCE Mario Draghi, care susține că UE trebuie să investească mai mult și să-și crească competitivitatea.
Dar, deși știm soluțiile, interesele naționale împiedică progresul, conchid oficialii FMI.
