Angajații cu studii superioare au șanse mai mari să muncească hibrid, arată datele din Marea Britanie. Care este situația în România
Angajații care au o diplomă universitară au de 10 ori mai multe șanse să aibă un program de muncă hibrid decât cei fără studii, conform datelor oficiale din Marea Britanie. La aproape cinci ani de la pandemie, Oficiul Național de Statistică (ONS) arată că programul de lucru hibrid – câteva zile de la birou, câteva de acasă – pare să fie „aici pentru a rămâne” pentru unii angajați, mai mult decât pentru alții.
ONS a spus că probabilitatea de a lucra hibrid variază în funcție de vârstă, tipul de job și educație și că persoanele de peste 30 de ani, părinții, precum și managerii și profesioniștii sunt cei mai susceptibili să lucreze de acasă.
În timp ce aproape jumătate (45%) dintre persoanele cu funcții de conducere superioară – indiferent de sector – au un program de muncă hibrid, doar 3% dintre cei care lucrează pe teren, în sectorul de retail, în servicii de curățenie și îngrijire sunt într-o poziție similară.
Mai mult de un sfert dintre adulții care lucrează în Marea Britanie (28%) aveau contracte de muncă hibridă în toamna anului 2024, a spus ONS, subliniind o schimbare persistentă în modul de lucru.
„Deși tendința de a lucra exclusiv de acasă a scăzut din 2021, modelul de muncă hibridă (parțial la birou și parțial de acasă) a devenit ‘noua normalitate’ pentru aproximativ un sfert dintre angajați”, au spus oficialii ONS, potrivit The Guardian.
„În 2022, am pus întrebarea: ‘Este munca hibridă aici pentru a rămâne?’ Se pare că este, dar pentru unii angajați mai mult decât pentru alții.”
Pentru cei care au posibilitatea de a lucra hibrid, ONS a spus că există avantaje semnificative, inclusiv economisirea a 56 de minute în medie din timpul de navetă, precum și 24 de minute în plus pentru somn și odihnă și 15 minute în plus pentru exerciții fizice, sport și bunăstare.
Guvernul a lansat luna trecută un pachet de schimbări importante în drepturile angajaților, inclusiv transformarea muncii flexibile în opțiune standard „acolo unde este practic posibil”. Chiar și în vârful pandemiei, angajații care lucrau de acasă au rămas o minoritate în Marea Britanie, la 49% dintre adulții care lucrau în prima jumătate a anului 2020. Cele mai mari procente au fost în Londra și alte orașe mari, iar cele mai mici în orașele din nordul Angliei și din Midlands.
Totuși, tot mai mulți angajatori au anunțat că vor obliga angajații să se întoarcă la birou, inclusiv la Amazon, Goldman Sachs, Boots și Barclays.
Catherine Sermon de la Phoenix Insights, un think tank condus de asiguratorul FTSE 100 Phoenix Group, a spus că este cel mai bine „acolo unde este posibil” ca angajatorii să adopte practici de muncă flexibile.
„Munca hibridă poate fi un factor de schimbare pentru muncitori, permițându-le să echilibreze munca cu responsabilitățile de îngrijire sau să-și gestioneze mai bine sănătatea fizică și mentală”, a adăugat ea.
Situația în România
Deși pandemia de coronavirus a deschis ușa flexibilității la locul de muncă și a opțiunii remote/de acasă pentru angajații a căror prezență nu era necesară la birou, tot mai multe companii încep să-și cheme echipele fizic, în sediile lor. După ce giganții din tehnologie, precum Amazon, și-au anunțat angajații că nu mai acceptă nici măcar regimul hibrid, de a veni la birou trei zile pe săptămână, dezbaterea „muncă de acasă versus de la birou” a reapărut în spațiul public.
În România, „cele mai multe companii nu mai agreează munca remote, doar în cazuri excepționale aceștia mai agreează lucratul hibrid. Peste 70% dintre companiile angajatoare își doresc reîntoarcerea angajaților la birouri. La polul opus, angajații nu primesc foarte bine aceste dorințe ale angajatorilor. Peste 90% dintre candidații pe care i-am văzut în ultimele 8 luni la interviuri au menționat că, dacă jobul nu este suficient de flexibil cât să accepte și lucratul hibrid, preferă să nu accepte oferta de angajare”, a declarat Ioana Petrea, managing partner RightFit, pentru DigiEconomic.
Munca de acasă, însă, este „aici ca să rămână și va continua să câștige teren”, spune Sorin Faur, fondator Academia de HR, pentru DigiEconomic. Având în vedere schimbările majore prin care piața forței de muncă a trecut în ultimii 5 ani, forțată să se adapteze, vechiul model, de dinainte de 2020, nu se mai pliază pe toate companiile și industriile.
„Suntem în plină tranziție către un nou model privind munca, mai degrabă colaborativă, în care angajații devin parteneri și contributori, mai degrabă decât angajați în sens clasic, cu program fix și o anumită rutină privind venirea la serviciu. Noile generații preferă un program flexibil, project based, când livrează un rezultat și unde nu contează neapărat prezența fizică într-un loc anume”, explică Faur.
Și pro și contra
Munca remote continuă să aducă beneficii, de la extinderea bazei de selecție dincolo de aria geografică pentru companii, la eficientizarea timpului pentru angajați, pe măsură ce munca fizică, de la birou, încurajează colaborarea și conexiunea emoțională și socială.
„Formula perfectă probabil este undeva la mijloc: nici doar remote, nici doar de la birou. În momentul de față, atât în România, cât și pe plan internațional, foarte multe companii au adoptat această formulă flexibilă de tip hibrid, astfel încât angajații trebuie să vină un anumit număr de zile pe lună la birou, dar în restul timpului pot lucra de oriunde. Trendul acesta se va menține și în anii care vin, timpul este o resursă extrem de importantă, ritmul vieții este alert, acele două ore pe zi, plus/minus, care sunt economisite lucrând de acasă, alături de alte avantaje, sunt extrem de valoroase pentru noile generații, care aproape că nu concep să lucreze 5 zile din 7, venind la un program 09.00 - 17.00 doar de la birou”, mai arată fondatorul Academia de HR.
Deși după pandemie și până în 2022, munca remote devenise o normalitate pentru angajații a căror prezență fizică nu era necesară, din ce în ce mai multe companii cer echipelor să se întoarcă la birou. Tendința va continua și anul viitor.
„Da, cred că angajatorii vor continua cu certitudine toate demersurile ca să își readucă angajații la birouri. Unii dintre ei au început deja să extindă pachetele de beneficii extrasalariale, alții au început să ofere chiar măriri salariale cu aproximativ 10% doar ca să atragă oamenii din companie să revină la birouri”, explică Ioana Petrea.
Sorin Faur remarcă faptul că firmele își cheamă acum echipele la birou pentru că, în anumite zone și sub anumite condiții, s-a observat că echipele tind să se înstrăineze, scade loialitatea față de firmă, iar actul de management al echipelor remote este mai dificil. Mai mult, capacitatea unei companii de a-și controla angajații pare că scade direct proporțional cu distanța la care se află aceștia de firmă.
„Munca remote nu este un panaceu universal, nu este potrivită în absolut toate situațiile și contextele. Dar trebuie ca fiecare companie, în contextul particular al anumitor sarcini și proiecte, să își considere politica și strategiile privind munca remote. O revenire în corpore la sedii... foarte puțin probabil”, clarifică Faur.
Poate că tendința va continua și anul viitor, dar pe termen mediu și lung, munca remote, munca flexibilă, formulele hybrid sunt de departe cele câștigătoare. „Paradoxal, dar chiar companiile care își vor oamenii înapoi la birouri sunt cele care, pe de altă parte, digitalizează intensiv și creează alternative care să le reducă dependența de o forță de muncă tot mai capricioasă și greu de găsit”, mai spune el.
Cele mai frecvente industrii în care se acceptă mai ușor regimul remote sau hibrid sunt zona IT, Marketing, Recrutare (freelancing) sau din industrii precum de graphic design sau editare foto-video, conchide Petrea.
