Țările din Europa de Est întâmpină dificultăți pe fondul problemelor economice din Germania. România a evitat la limită recesiunea
Cele mai importante economii din Europa de Est s-au bazat pe cererea internă pentru a se menține la un nivel optim în trimestrul al treilea din 2024, pe măsură ce principalul lor partener comercial, Germania, se luptă să evite recesiunea.
În România, datele publicate joi de Institutul Naţional de Statistică arată că Produsul Intern Brut a crescut cu 1,1% în ritm anual în perioada iulie-septembrie, mai puţin decât avansul prognozat inițial. Comparativ cu trimestrul al doilea, Produsul Intern Brut nu s-a modificat în trimestrul trei al acestui an, în pofida majorării cheltuielilor guvernamentale cu infrastructura şi beneficiile sociale. Acest lucru înseamnă că economia românească a evitat la limită recesiunea.
„Romania a înregistrat ritmuri de creştere mai mari decât vecinii în ultimii ani, în condiţiile în care producţia economică a fost afectată mai puţin de şocurile pandemiei de Covid-19 şi invazia rusească din Ucraina. Pentru 2024 mizăm pe o creştere anuală de 1,3%, chiar dacă ne aşteptăm la un avans mai mare în a doua jumătate a anului datorită impulsului dat de poziţia fiscală relaxată a României", susțin analiștii economici, potrivit Bloomberg.
Cel mai probabil, avansul economiei româneşti a stagnat din cauza secetei și a cererii scăzute pentru exporturile de automobile. Confruntată cu una din cele mai mari inflaţii din Uniunea Europeană, Banca Naţională a României a menţinut dobânda nemodificată la 6,5%, la ultimele sale reuniuni.
Griparea motorului economic al Europei frânează dezvoltarea statelor din estul continentului
Germania este principalul partener comercial al României iar, la nivelul UE, ţara este principala destinaţie a bunurilor exportate de 17 state membre şi una dintre primele trei destinaţii pentru 22 de state membre.
Guvernul de la Berlin mizează în prezent pe o contracţie de 0,2% a PIB-ului pe ansamblul anului 2024. Produsul Intern Brut al celei mai mari economii europene s-a contractat deja cu 0,3% în 2023. O nouă contracţie ar însemna doi ani la rând de scădere a economiei germane.
În Ungaria însă, economia a intrat în recesiune, deoarece consumul intern nu a putut compensa diminuarea semnificativă a producţiei industriale. Contracţia cu 0,7% a PIB-ului Ungariei în trimestrul al treilea, vine după o scădere de 0,2% în trimestrul al doilea, ceea ce înseamnă că Ungaria este din nou în recesiune, o situaţie cu care s-a mai confruntat şi la începutul lui 2023.
De asemenea, economia cehă a înregistrat un avans sub aşteptări în trimestrul al treilea, pe măsură ce consumul gospodăriilor a continuat să îşi revină dar exporturile au rămas la un nivel scăzut.
În Polonia, economia a pierdut din elan în trimestrul al treilea comparativ cu rezultatele solide din trimestrul al doilea. Analiştii prognozează ca ritmul de creştere a economiei poloneze a încetinit până la 2,9% în perioada iulie-septembrie, de la un avans de 3,2% în al doilea trimestru.
