Salariul minim: Majorările din pix ar putea face mai mult rău decât bine
Salariul minim pe economie a crescut într-un ritm foarte rapid în ultimii ani. Economiștii spun însă că majorările nu au în spate o bază reală. Asta deoarece creșterile au depășit cu mult productivitatea muncii, dar și avansul inflației. Practic, au fost majorări din pix, decise de politicieni pentru a câștiga capital electoral. Iar asta pune presiune pe firme și există riscul ca unele să se închidă.
În ultimul ciclu electoral, salariul minim brut pe economie a crescut cu două treimi. De la 2.230 de lei la 1 ianuarie 2020, ar urma să ajungă la 3.700 de lei la 1 iulie 2024.
Cu cât se apropia anul alegerilor, cu atât politicienii deveneau mai darnici. Începutul a fost timid, cu o creștere de puțin peste 3% în 2021. Au fost mai îndrăzneți în 2022, când au majorat salariul minim cu aproape zece procente, și de-a dreptul curajoși în 2023, când minimul pe economie a fost crescut cu nu mai puțin de 29,4%. Evident, nici anul electoral nu a fost ratat. Salariul minim va crește anul acesta cu peste 12%.
Dar totul s-a făcut pe spatele firmelor private. Majorările au fost artificiale și nu au ținut cont de productivitatea muncii. Datele Eurostat arată că după o scădere a productivității în 2020, normală de altfel din cauza restricțiilor de la începutul pandemiei, aceasta a crescut cu 4,9% în 2021. Însă apoi ritmul s-a redus, iar anul trecut productivitatea angajaților a crescut cu doar 3%.
E drept, România a traversat o perioadă în care prețurile s-au majorat foarte mult. Au început să crească după pandemie, iar inflația medie anuală a atins un vârf de 13,8% în 2022, iar cea pentru acest an este estimată de Comisia de Prognoză la 5,6 la sută. Cumulat, în ultimii patru ani (dacă luăm în calcul inclusiv estimarea pe 2024), inflația medie e de 37,6%. Practic, majorarea salariului minim depășește cu mult și creșterea prețurilor.
Economiștii atrag atenția că majorarea agresivă a salariului minim se poate întoarce împotriva celor pe care Guvernul încearcă să îi protejeze.
Christian Năsulea, profesor la Academia de Studii Economice, a declarat pentru Digi24 că „unele firme vor avea probleme din cauza acestei creșteri a salariului minim în domenii unde există dificultăți. Unde costurile sunt mari, s-ar putea să se piardă niște locuri de muncă. Întotdeauna când vorbim de salariul minim, reversul medaliei este că unii români rămân fără loc de muncă. Locul acela de muncă prost plătit, remunerat puțin, care însă, din punctul meu de vedere, este mai bun decât niciun loc de muncă”.
Totodată, el a mai arătat că nu există un motiv foarte bun pentru niciuna dintre creșterile salariului minim din ultimii ani, pentru că datele INS arată că salariile au crescut în mod natural.
Salariul mediu net pe economie a crescut în ritm anual cu aproape 14% în martie.
Ritmul ridicat îngrijorează Banca Națională a României
Guvernatorul Mugur Isărescu a atras atenția în urmă cu o lună că „veniturile cresc cu mult peste productivitate și asta va avea un impact semnificativ asupra inflației”.
În minuta celei mai recente ședințe de politică monetară, oficialii BNR se arată preocupați de avansul rapid al salariilor.
”Dinamica salariilor din sectorul public și noua majorare preconizată a salariului minim brut vor alimenta probabil sau chiar vor amplifica pe termen scurt presiunile asupra salariilor și costurilor cu forța de muncă din mediul privat”, scrie în documentul publiat luna trecută.
În acest context, oficialii BNR se tem că majorările salariale și revenirea consumului vor duce la menținerea inflației la un nivel ridicat și la pierderea competitivității externe.
Profesorul Christian Năsulea spune că BNR are dreptate să avertizeze că aceste noi creșteri salariale vor contribui la majorarea prețurilor.
„Atât timp cât forțăm economia să se comporte într-un mod nenatural, vom avea consecințe. Inflația este una dintre aceste consecințe. Practic, dacă veniturile noastre cresc, atât timp cât nu există o creștere de productivitate, adică atât timp cât firmele nu reușește să-și crească productivitatea - cantitatea de produse și servicii pe care o pun pe piața, vom continua să vedem creșteri de prețuri. Cu cât crește masa monetară disponibilă pe piață, chiar și puțin cât cresc aceste venituri ale populatiei, vor fi mai mulți bani care vor căuta să cumpere aceeași cantitate de produse și servicii care exista și înainte pe piața, ceea ce se traduce în noi scumpiri”, a declarat acesta.
Christian Năsulea mai atrage atenția că până guvernul nu înțelege că trebuie să ia măsuri și să facă reguli care să ajute mediul de afaceri să devină mai productiv, nu vom ajunge sa ieșim din acest cerc vicios în care prețurile tot cresc, statul încearcă să majoreze salariul minim și de multe ori face mai mult rău decât bine.
Guvernul promite că de acum se „cumințește”, iar la jumatatea acestui an ar fi ultima dată când, teoretic, salariul minim ar crește artificial. Ministerul Muncii lucrează la o formulă care va ţine cont de puterea de cumpărare, de nivelul câştigului salarial mediu brut şi de productivitatea muncii.
