OPINIE Nu poate produce privatul cât poate consuma statul
Cartoful fierbinte al taxelor noi pare a fi doar un antreu pentru ce va urma. Potrivit calculelor economiștilor, suma atrasă la buget din aceste majorări nu va ajunge nici pentru o măsea, la actualul ritm de cheltuieli de la guvern. Deși guvernanții susțin că nu vor crește taxele anul viitor, economiștii nu văd altă soluție pentru a ne încadra în ținta de deficit. Greul este dus de micro și IMM-uri, a căror voce nu se aude la guvern.
De Ligia Munteanu
Sub discursul acuzator și infam al politicienilor care susțin că microîntreprinderile și firmele mici nu sunt altceva decât forme mascate de mică evaziune fiscală, noile taxe au fost puse ca un bolovan pe spatele micului antreprenor român. Însă, dacă ne uităm cu atenție la structura economiei, vedem că statul s-a înfruptat din mai bine de jumătate din profitul generat în România.
Economia României are 2.000 de firme mari și peste 800.000 de IMM-uri. Companiile mari generează 55% din cifra de afaceri, însă doar 39% din profit. IMM-urile asigură 61% din profit, 45% din cifra de afaceri totală și 64% din forța de muncă din companii, arată o analiză zf.ro pe baza datelor de la Registrul Comerțului de anul trecut. Iar aceste companii mici, extrem de sensibile la schimbări de fiscalitate, sunt puțin spre deloc reprezentate la guvern. Pentru că pur și simplu sunt mici și multe, cu obiecte de activitate diverse, greu de prins în patronate și asociații cu o voce unitară, puternică. Practic, nimeni nu prea negociază pentru ei.
Însă aceste mici și multe companii se dovedesc extrem de profitabile. Au acumulat în 2022, 62% din profitul net raportat la întreaga economie. Profitul net al IMM-urilor a fost de 153 miliarde lei, față de 97 miliarde lei, cât a fost profitul net al companiilor mari. Iar noile taxe au venit peste recenta diminuare a plafonului pentru IMM-uri, de la 1 milion de euro la 500.000 euro. Cine este peste, trece de la impozitul pe venit la cel pe profit de 16%. Asta, de multe ori înseamnă o lovitură dură, o reducere drastică a profitului. Iar planul este ca acest plafon să mai fie coborât în viitor.
Aceste noi măsuri fiscale au strangulat și mai mult economia, deja aflată pe o pantă descendentă după crizele care s-au succedat în ultimii ani și inflația care a scumpit totul, de la mâncare până la servicii. Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România avertiza în iulie anul acesta că 70.000 de firme micro care plăteau impozit de 1% vor trece la impozit de 16% pe profit, dacă plafonul va scădea de la 500.000 euro la 250.000 de euro. Aceste microîntreprinderi aduceau la buget în jurul a 400 de milioane de lei. Multe dintre ele s-ar putea să nu reziste noilor schimbări, mai ales într-o perioadă în care pare greu, dacă nu imposibil, să vinzi mai mult, astfel încât să îți păstrezi profitul, sau să crești prețurile să acoperi marjele. Scumpirile deja și-au spus cuvântul și consumatorii par că nu mai pot face față. Consumul s-a gripat puternic de la finalul verii.
Cel mai grav este că nu avem public un studiu de impact corect, care să arate câți bani va aduna în plus statul la buget din noile taxe și dacă este suficient pentru a menține țintele de deficit pe anul viitor. Dacă ne uităm în ansamblu, povara este uriașă pe întreg mediul privat, un dialog real nu a existat pentru o consultare în luarea acestor măsuri, iar anul viitor este riscul să ne trezim cu același tip de buget nerealist, cu venituri supraestimate și cheltuieli subestimate, cum a fost și în acest an. Însă factura pentru bugetul prost făcut o plătește mediul privat, cu noile taxe. Între timp, cheltuielile statului tot cresc, iar colectarea se încăpățânează să nu crească.
Privind execuția bugetară, la nivelul lunii noiembrie, cheltuielile statului au crescut cu peste 13% față de aceeași perioadă de anul trecut. Veniturile au crescut cu 10,6%, nu pot ține pasul cu ritmul cheltuielilor. Mai mult, știm că istoric, în ultima parte a anului se fac cele mai multe cheltuieli.
În aceste condiții, nu are cum să fie suficient pachetul de noi taxe, deja adoptat. Spun asta la unison economiștii din bănci, de la Consiliul Fiscal și cei din firmele mari de consultanță. Și dacă nu va fi anul 2024, pentru că vom avea alegeri, cu siguranță 2025 va aduce noi schimbări fiscale. Deja ministrul Marcel Boloș a sugerat ceva în acest sens, anunțând planuri incerte, cel puțin pentru moment, pentru 2025. Noroc cu alegerile de anul viitor, poate astfel și micul antreprenor român să își vadă de treabă... încă un an.
