Limită de 10.000 euro pentru plăţile în numerar în Uniunea Europeană
Parlamentul European a adoptat, miercuri, un pachet de legi care consolidează setul de instrumente al UE pentru combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Normele includ o limită de 10.000 euro pentru plăţile mari în numerar în UE.
Legile conferă unităţilor de informaţii financiare (FIU) mai multe competenţe pentru a analiza şi detecta cazurile de spălare de bani şi de finanţare a terorismului, precum şi pentru a suspenda tranzacţiile suspecte, mai arată comunicatul de presă al Parlamentului European, citat de news.ro.
Noile legi includ măsuri de diligenţă sporită şi verificări privind identitatea clienţilor, prin care aşa-numitele entităţi obligate (de exemplu, bănci, administratori de active şi criptoactive sau agenţi imobiliari şi virtuali) trebuie să raporteze activităţile suspecte către unităţile de informaţii financiare şi alte autorităţi competente. Începând cu 2029, cluburile de fotbal profesioniste de top implicate în tranzacţii financiare importante cu investitori sau sponsori, inclusiv activităţi de publicitate şi transferuri de jucători, vor trebui, de asemenea, să verifice identitatea clienţilor, să monitorizeze tranzacţiile şi să raporteze orice tranzacţie suspectă către unităţile de informaţii financiare.
Legislaţia conţine, de asemenea, dispoziţii privind vigilenţa sporită în ceea ce priveşte persoanele foarte bogate (cu o avere totală în valoare de cel puţin 50.000.000 euro, excluzând reşedinţa lor principală), o limită de 10.000 euro la nivelul UE pentru plăţile în numerar, cu excepţia persoanelor fizice într-un context neprofesional, şi măsuri de asigurare a respectării sancţiunilor financiare specifice şi de evitare a eludării sancţiunilor.
Presa are acces la numele beneficiarului real înscris în registrul comerțului
Printre altele, noile legi garantează că persoanele cu un interes legitim, inclusiv jurnaliştii, profesioniştii din domeniul mass-mediei, organizaţiile societăţii civile, autorităţile competente şi organismele de supraveghere, vor avea acces „imediat, nefiltrat, direct şi liber” la informaţiile privind beneficiarii reali deţinute în registrele naţionale şi interconectate la nivelul UE.
Pe lângă informaţiile actuale, registrele vor include, de asemenea, date vechi de cel puţin cinci ani. De asemenea, începând cu 2029 se va înființa nouă agenţie a UE care supraveghează în mod direct entităţile cu cele mai mari riscuri.
