ECA: Erorile de gestionare au împiedicat implementarea eficientă a politicii de coeziune a UE. Disparitățile economice persistă

Alexandru Gologan Data publicării: Data actualizării:
curtea europeana de conturi eca
sursa: shutterstock.com/

Curtea de Conturi Europeană (ECA) atrage atenția decidenților politici de la Bruxelles că în ultimii ani, cheltuielile alocate pentru coeziune din bugetul UE, au fost marcate de erori multiple. Potrivit experților, nivelul de eroare estimat nu este un indicator al fraudei, ineficienţei sau risipei, ci o estimare a sumelor de bani care nu au fost utilizate în conformitate cu normele naţionale și cele ale Uniunii Europene.

Ultimul raport produs de auditorii ECA a relevat faptul că Uniunea Europeană are o problemă la nivelul gestionării fondurilor alocate prin politica de coeziune, de la care se dorește reducerea disparităţilor sociale şi economice din spațiul comunitar.

„Comisia şi ţările din UE trebuie să se asigure că politica de coeziune aduce o schimbare reală în viaţa oamenilor. În acest sens, trebuie să facă un efort pentru a se asigura că nivelul cheltuielilor respectă regulamentul comunitar. Între ciclurile bugetare multianuale 2007-2013 şi 2014-2020, nivelul total de eroare în cheltuielile pentru coeziune a scăzut de la 6% la 4,8%. O veste bună? Doar relativ, dat fiind faptul că aceste rezultate au depășit pragul de 2 % stabilit. Comisiei Europene îi putem reproşa că a nu a ținut cont de acest detaliu, care în fond, nu respectă legislația în vigoare. 

Dacă ne imaginăm sistemul de control sub forma unei piramide, baza, sau prima linie de apărare, sunt controalele desfăşurate de autorităţile din ţările UE. Această primă linie de apărare ar fi putut preveni peste o treime din erorile identificate de auditori între 2017 şi 2022 dacă și-ar da interesul”, precizează raportul ECA.

Majoritatea erorilor din domeniul coeziunii au fost rezultatul cheltuielilor şi proiectelor neeligibile. Pe locul doi se află nerespectarea normelor în materie de ajutoare de stat şi de achiziţii de către beneficiarii banilor.

Auditorii au identificat trei cauze principale ale erorilor. Prima rezidă în problemele de natură administrativă de la nivel naţional, inclusiv decizii greşite sau verificări ineficiente ale autorităţilor de management. Neglijenţa sau nerespectarea intenţionată suspectată a normelor de către beneficiari sunt o altă cauză de eroare. La acestea se adaugă probleme în interpretarea normelor.

Comisia Europeană se bazează în evaluările sale pe controalele efectuate nivel naţional. Autorităţile naţionale din statele membre nu raportează toate în mod eficient erorile din procesul de cheltuieli. Atât Comisia Europeană şi cât ţările uniunii au în comun un lucru: controale slabe la toate nivelurile, concluzionează auditorii.