Când va adopta România moneda Euro? Autoritățile de la Bruxelles nu privesc optimist progresele înregistrate
Raportul de convergență, emis o dată la doi ani de Banca Centrala Europeană (BCE), reflectă progresele înregistrate de statele membre în direcția aderării la zona euro. România mai are multe criterii de îndeplinit, însă oficialii de la Bruxelles nu pot trece peste inflația mare și deficitul bugetar accentuat al economiei românești.
Procesul de aderare la zona euro este deschis tuturor statelor membre din Uniunea Europeană dacă îndeplinesc cumulativ mai multe condiții, denumite criterii de convergență. În raportul bienal redactat de specialiștii din cadrul BCE, sunt evaluate toate aspectele esențiale din economia națională a țărilor candidate.
Potrivit celui mai recent sondaj Eurobarometru, majoritatea cetățenilor români (77%) vor adoptarea monedei euro. Deși suportul în țară este favorabil, nu același lucru este reflectat în analiza experților europeni.
„Euro este o forță stabilizatoare într-o lume marcată de tensiuni geopolitice. Este un simbol al forței, unității și solidarității Europei. Din punct de vedere economic, aderarea la euro întărește rezistența unei țări și facilitează investițiile acolo. Raportul de astăzi arată progresul a șase țări care s-au angajat să adere la zona euro, deși mai este ceva de parcurs. Vom continua să lucrăm cu toate țările și să oferim sprijinul nostru pentru a deschide calea aderării la zona euro”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreședintele Comisiei Europene.
România este deficitară la cinci capitole: inflație, deficit bugetar, rate de schimb, dobânzi acordate pe termen lung de bănci și legislație.
Punctele slabe ale economiei românești împiedică aderarea la zona euro
România a fost cel mai aproape să intre în zona euro în 2016, atunci când a îndeplinit majoritatea criteriilor de convergență. Ce ne-a dat atunci înapoi a fost lipsa unei legislații specifice și accederea în mecanismul european al ratelor de schimb. În perioada respectivă, la guvernare se afla administrația premierului Dacian Cioloș.
În 2024, România a picat cu brio la toate capitolele. Progresele înregistrate sunt, după cum urmează:
Inflația din ultimele 12 luni s-a situat la 7,6%, cu mult peste pragul de referință setat la 3,3%. Această valoare ridicată afectează stabilitatea prețurilor. Concret, cu o anumită sumă de bani astăzi nu mai pot achiziționa aceeași cantitate de bunuri pe care obișnuiam să o cumpăr ieri.
Deficitul bugetar de 6,6% este peste nivelul solicitat de 3%. În plus, Comisia Europeană vizează România într-o procedură deschisă pe tema deficitului excesiv.
Mecanismul European al Ratelor de Schimb sau ERM II rămâne un criteriu la care România nu a aderat, din cauza monedei naționale. Cursul de schimb al leului românesc în raport cu euro este de 4,9768 lei per euro, cu mult inferior cerințelor de convergență.
Dobânzile acordate pe termen lung de bănci s-au situat la 6,4% în perioada de referință iunie 2023 - mai 2024, cu mult peste limita de 4,8%. Diferența dintre ratele dobânzilor pe termen lung din România și rata dobânzii din zona euro a fost în creștere la sfârșitul perioadei de referință. Totodată, piețele de capital din România sunt subdezvoltate și mult mai mici decât cele din zona euro.
Legislația românească nu a fost adaptată conform cerințelor europene, astfel că nu sunt respectate chestiuni precum independența băncii centrale sau integrarea juridică în Eurosistem.
Progresele înregistrate în prezent limitează șansele României de a trece curând la euro. Îndeplinirea setului de criterii nu reprezintă un moft al autorităților UE, ele reflectă imaginea unei economii naționale puternice.
