Boom-ul inteligenței artificiale e bântuit de bula dotcom
Inteligența artificială este tehnologia la modă în această perioadă. În fiecare zi apar știri despre noi proiecte, iar promisiunile privind domeniile în care această tehnologie este aplicată, de la roboți personali la tratamente pentru boli incurabile, au devenit omniprezente.
Entuziasmul față de inteligența artificială a ajuns și pe Wall Street, care a cunoscut o creștere puternică a acțiunilor companiilor care au legături cu inteligența artificială, precum Nvidia. Marile companii de tehnologie au intrat și ele în cursa pentru dezvoltarea noii tehnologii și Amazon, Google, Meta și Microsoft au făcut parteneriate cu startup-uri de AI.
Această situație a dat naștere la comparații cu bula dotcom de acum mai bine de două decenii și mulți își pun întrebarea dacă prețurile acțiunilor au fost din nou umflate de optimismul față de o tehnologie revoluționară.
Bula dotcom a fost o perioadă la sfârșitul anilor 1990 în care evaluarea companiilor cu afaceri bazate pe internet a crescut rapid. A atins apogeul în martie 2000 și s-a spart câteva luni mai târziu. Încurajați de optimismul larg răspândit cu privire la potențialul internetului, investitorii au băgat bani în companiile axate pe această tehnologie, adesea acordând puțină atenție profitabilității sau modelului de afaceri. Această frenezie a dus prețurile acțiunilor la niveluri nesustenabile, iar când bula s-a spart multe companii și-au văzut evaluările scăzând dramatic.
Asemănările dintre boom-ul inteligenței artificiale și bula dotcom sunt ușor de observat, potrivit Investing.com. În ambele perioade am asistat la un entuziasm exagerat al investitorilor cu privire la potențialul tehnologiei revoluționare.
Investițiile masive sunt un alt element comun, companiile fiind dispuse să aloce resurse financiare substanțiale pentru a profita de aceste tendințe. De la începutul freneziei inteligenței artificiale, investițiile în această tehnologie s-au ridicat la 167 de miliarde de dolari, estimează analiștii Barclays, care mai spun că multe companii s-au grăbit să aloce resurse de teamă să nu rateze această oportunitate, scrie Market Watch.
Iar toate acestea au făcut ca valoarea acțiunilor să crească substanțial.
Entuziasmul privind inteligența artificială, la care s-au adăugat o economie rezistentă la șocuri și câștigurile mari ale companiilor listate, a dus indicele S&P 500 la valori record în acest an, după ce a crescut cu 55% din octombrie 2022, luna de dinaintea lansării ChatGPT. În aceeași perioadă, indicele Nasdaq, în care se regăsesc multe companii de tehnologie, a crescut cu 77%.
Creșterea rapidă a acțiunilor unui grup mic de companii din tehnologie, printre care și Nvidia, amintește de „Cei patru călăreți” de la sfârșitul anilor 1990: Cisco, Dell, Microsoft și Intel.
Evoluția acțiunilor Nvidia, care s-au apreciat cu 4.300% în doar cinci ani, este similară cu cea a producătorului de echipamente de rețea Cisco, care a crescut 4.500% într-o perioadă de cinci ani, până la apogeul din 2000, arată Reuters.
Sectorul tehnologiei informației a ajuns astfel să dețină o pondere de 32% din valoarea totală a indicelui S&P 500, cel mai mare procent din 2000, când era 35%. Doar trei companii - Microsoft, Apple și Nvidia – reprezintă peste 20% din acest indice.
Pe de altă parte, diverse analize arată că valoarea acțiunilor și optimismul investitorilor nu au atins încă vârfurile de la începutul secolului.
Datele arată că investitorii dotcom au fost mult mai euforici. Gradul de optimism, urmărit de un sondaj al Asociației Americane a Investitorilor Individuali, a atins 75% în ianuarie 2000, cu doar câteva luni înainte ca piața să atingă vârful. În prezent, indicatorul este la 44,5%, în vreme ce media istorică este de 37,5%.
În plus, acțiunile tehnologice sunt evaluate mai modest acum decât în vârful bulei dotcom. Raportul dintre prețul curent al acțiunilor și câștigurile viitoare estimate pe acțiune este de 31, față de 48 în 2000. Pe scurt, asta înseamnă că, în acest caz, investitorii sunt dispuși să plătească 31 de dolari pentru o acțiune care le aduce un dividend de un dolar. Iar, cu cât indicatorul este mai mare, cu atât acțiunea este mai supraevaluată.
Cu toate acestea, persistă îngrijorarea că boom-ul inteligenței artificiale se va încheia în același mod cu bula dotcom. Atunci, după ce a crescut de patru ori în mai puțin de trei ani, indicele Nasdaq a scăzut cu 80% între martie 2000 și octombrie 2002. La rândul său, S&P 500, care s-a dublat într-un interval similar, s-a prăbușit cu 50% în aceeași perioadă.
Capital Economics estimează că bula bursieră alimentată de inteligența artificială se va sparge cândva după sfârșitul anului viitor și va provoca o scădere generalizată a acțiunilor. În ceea ce privește consecințele corecției de pe piețele bursiere, acestea vor dura mai mult de un an, așa cum a fost și cazul bulei dotcom.
