România și-a mărit capacitatea de import, dar a pierdut în zona de producție a energiei. Niveul gazului din depozite scade rapid
Ministerul Energiei a făcut bilanțul pe anul trecut: România și-a mărit capacitatea de import, dar a scăzut la producție, cu aceeași cantitate. Riscul declanșprii unei posibile crize sunt improbabile, asigură ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Producţia de energie hidroelectrică a scăzut anul trecut cu circa 4.000 GWh, din cauza secetei, dar s-a înregistrat o creştere pe partea de fotovoltaice, iar prosumatorii au asigurat 2% din toată producţia de electricitate.
„La nuclear suntem cu cifre similare (celor din 2023 n.r), mizăm şi am mizat pe cele două reactoare nucleare de la Cernavodă şi îşi fac bine treaba. Din păcate, la hidro am pierdut undeva la 4.000 de GWh în 2024. Mai mult, am pierdut şi la producţia eoliană anul trecut undeva de la 7.500 la 6.300, pentru că a bătut mult mai puţin vântul.
În zona de fotovoltaic, respectiv parcuri solare, producţia a crescut de la 1.600 la 2.200 GWh. Şi avem de la prosumatori 1.000 de GWh. Deci undeva la 2% din toată producţia energetica a României de anul trecut a fost de la prosumatori şi asta nu ţine cont de ceea ce au consumat ei la locul unde au panourile fotovoltaice şi/sau stocarea. Este producţia lor netă, din care scădem consumul", a declarat Burduja la finalul şedinţei Comandamentului energetic de iarnă.
Importurile de energie au crescut în ritmul diminuării producției
Capacitatea de interconexiune a României a crescut ca urmare a investiţiilor derulate de Transelectrica în ultimii ani şi în prezent putem miza pe importuri de aproape 4.000 de MW.
„Capacitatea de import a României sau de interconexiune, import şi export, a crescut şi putem miza până la 4.000 de megawaţi în acest moment. Deci, apropo de ştirile alarmiste care spuneau că atunci când importăm 2.800 sau poate chiar 3.000 de MW sistemul românesc este în pragul colapsului sunt complet false. Ca urmare a investiţiilor Transelectrica, putem să acomodăm importuri de până la 4.000 de MW. Asta este o îmbunătăţire semnificativă.
Este adevărat, în zilele în care nu ne ajută producția regenerabilă, România apelează la importuri. Am luat toate măsurile care se impun pentru creşterea producţiei interne de energie electrică", a explicat Burduja.
Energia pe bază de cărbune este asigurată
Termocentrala Paroşeni din Valea Jiului funcţionează, după o perioadă în care s-au executat anumite lucrări de reparaţie, în prezent având un stoc de aproape 70.000 tone de cărbune, care asigură funcţionarea, dacă se impune, timp de o lună şi jumătate fără întrerupere.
De asemenea, la Complexul Energetic Oltenia vor funcţiona miercuri cinci grupuri şi jumătate, respectiv două la Turceni, trei la Rovinari şi jumătate la Işalniţa, relatează Agerpres.
Temerile că stocurile de gaze se vor epuiza sunt nefondate
Pe zona de producţie de energie electrică pe bază de gaze nu sunt probleme, aceasta fiind în continuare principala sursă de electricitate în perioada sezonului rece, cu excepţia zilelor în care bate vântul şi centralele eoliene devin sursa primară.
Gradul de umplere al depozitelor de gaze se situează sub 60%, consumul fiind accentuat de temperaturile scăzute. În acest context, ministrul Burduja a precizat că sunt peste 1,8 miliarde de metri cubi în stocuri, ceea ce va asigura necesarul României pentru perioada sezonului rece.
„Nu vom avea probleme în asigurarea gazului necesar pentru consumul românilor, pentru consumul companiilor din România, cu ceea ce noi avem în depozite la zi, undeva la 1,86 miliarde normal metri cubi și cu ceea ce producem într-o zi de iarnă. Nu anticipăm absolut niciun fel de problemă și vreau să combat pe această cale un fake news propagat de extremiști, de oamenii care ne-ar vrea din nou dependenți de gazul rusesc, pentru că acolo bat ei în acest narativ că România rămâne fără gaz și atunci, am putea să beneficiem de gaz rusesc ieftin. Dar, de fapt, nota de plată a dependenței față de gazul rusesc este una extrem, extrem de scumpă", a declarat la Digi24, Sebastian Burduja.