Statul bagă peste 68 de milioane de lei în sistemul antigrindină. Fermierii nu sunt de acord: face mai mult rău decât bine

Adam Gheorghe Data publicării: Data actualizării:
harta sistemul national de crestere a precipitatiilor
Sursa: MADR

Guvernul a aprobat în ultima ședință suplimentarea finanțărilor pentru extinderea sistemului național antigrindină. La prima vedere pare un lucru bun, dar numeroși fermieri consideră că acest sistem face mai mult rău decât bine și ar fi dus la scăderea cantității de precipitații în estul României, ceea ce a dus la instalarea secetei excesive și calamitarea culturilor agricole.Pentru etapa din acest an a Programului de realizare a Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor pe perioada 2010-2024 au fost alocate 68,2 milioane lei, din care 23,7 milioane lei credite bugetare și 44,5 milioane lei credite de angajament.

Ministerul Agriculturii a anunțat că anul acesta vor fi continuate activitățile de dezvoltare tehnologică prin proiecte experimentale pentru creșterea și uniformizarea precipitațiilor precum și pentru utilizarea de noi mijloace tehnice, respectiv generatoare terestre, pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase. Nici reprezentanții ministerului, nici ai Guvernului nu au oferit alte detalii despre ce proiecte experimentale ar fi vorba, dar în anii trecuți, acestea au inclus utilizarea de generatoare terestre de ploi și „însămânțarea” norilor cu iodură de argint (pentru combaterea grindinei și generarea de ploi), prin intermediul baloanelor cu heliu.

Generatoarele terestre de ploi pulverizează la nivelul solului aerosoli ce conțin iodură de argint, care apoi ajung în atmosferă și la nivelul norilor prin intermediul curenților ascendenți.

Este de notat că eficiența acestor generatoarea de ploi s-a dovedit a fi mai scăzută față de cea a rachetelor antigrindină sau a avioanelor care pulverizează iodura de argint în masa norilor, dar fiind la sol, costurile sunt mai mici. Generatoarele au fost testate în zonele de deal și de munte, inclusiv în județul Vrancea, unde numeroși fermieri s-au plâns de efectele negative ale sistemelor antigrindină, în sensul că potențialele precipitații așteptate sunt, de fapt, abătute către alte zone.

Asociaţia Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Vrancea (ACCPT), care reunește fermieri cu o suprafață totală de peste 35.000 ha, a atras atenția recent asupra efectelor negative resimțite ca urmare a utilizării sistemului antigrindină, care, de fapt, nu ar proteja împotriva grindinei, și a amenințat cu proteste. Reprezentanții ACCPT Vrancea au precizat într-o postare pe pagina de socializare a Asociației, că au solicitat îmbunătăţirea funcţionării sistemului și realizarea unui studiu de impact vizavi de eficiența acestui sistem. De asemenea, au cerut suspendarea activităţii de lansare a rachetelor pe o perioadă de probă relevantă pentru evidenţierea cantităţii de precipitaţii.

Totodată, au solicitat montarea unui sistem de urmărire şi monitorizare, de tip GPS, a rachetei pentru a se evidenţia traiectoria şi locul deflagraţiei sau de modificarea procedurii de tragere. Potrivit ACCPT Vrancea, aceste solicitări nu au fost luate în seamă. Aceasta, până de curând, când reprezentanții Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (APPR), organizație au solicitat măsuri urgente din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), cu privire la efectele negative generate de sistemul anti-grindină.

În 20 martie, la MADR a avut loc o întâlnire de lucru la cererea reprezentanților Forumului APPR. La întâlnire a participat și directorul general al Autorității Antigrindină, Gheorghe Căunei. El a propus o soluție acceptată de toți cei prezenti, prin care se va monitoriza strict lansarea de rachete antigrindină în județele Prahova, Vrancea, Buzău, Iași, Vaslui. Aceste trageri se vor efectua doar cu acordul expres al ministrului Agriculturii și doar în cazuri excepționale și justifcate.

La doar o zi de la negocierile cu mediul asociativ din agricultură, în 21 martie, Guvernul a aprobat continuarea dezvoltării sistemului național antigrindină Fondurile alocate prin etapa de anul acesta vor finanța realizarea de studii, proiecte tehnice, execuție de lucrări, achiziție de echipamente și dotări pentru înființarea de noi Grupuri de Combatere a căderilor de grindină în zonele Suceava-Botoșani, Matca (Galați), Dâmbovița-Argeș și Dăbuleni (Dolj).

Puncte de lansare

În sezonul 2023 de combatere a căderilor de grindină, respectiv în perioada 15 aprilie-15 octombrie, Unitățile de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG) au acționat pe o suprafață de aproximativ 2,2 milioane ha, prin funcționarea cu 94 de puncte de lansare (PL), care asigură protecția culturilor agricole de grindină:

  1. UCCG Prahova, cu 22 de PL, în Prahova, Buzău, Teleorman și Olt;
  2. UCCG Iași, cu 16 PL, în Iași și Vaslui;
  3. UCCG Vrancea, cu 20 PL, în Vrancea și Galați;
  4. UCCG Oltenia, cu 19 PL, în Olt, Dolj, Vâlcea și Mehedinți;
  5. UCCG Timiș, cu 7 PL, în Timiș;
  6. UCCG Mureș, cu 10 PL, în Mureș.

Alte 12 PL din cadrul UCCG Timiș și Mureș se aflau în diferite stadii de realizare (finalizare lucrări, dotare sau autorizare pentru punerea în funcțiune), pentru intrarea în operare pe parcursul sezonului.