Greaua moștenire lăsată de Ciolacu pentru Ciolacu
Guvernul condus de Marcel Ciolacu a fost învestit de Parlament și a depus jurământul în fața președintelui. Noul executiv va avea însă un an economic dificil, după cum recunoștea premierul la prezentarea Programului de guvernare. Însă, spre deosebire de alți prim-miniștri de dinaintea lui, Marcel Ciolacu nu va putea da vina pe „greaua moștenire”. Chiar el este cel care a dus economia aproape de criză, iar acum trebuie să o tragă de pe marginea prăpastie, cel mai probabil cu măsuri nepopulare, precum creșterea taxelor.
În acest an, România va atinge un Produs Intern Brut de 355 de miliarde de euro, cel mai mare din istoria țării. Dar, cu ochii la alegeri, Guvernul a scăpat de sub control echilibrele macroeconomice.
Guvernul a crescut pensiile în două rânduri, salariile unor categorii de bugetari au fost majorate și a cheltuit nesăbuit.
Dar, deși cheltuielile bugetare s-au majorat spectaculos, măsurile luate de Guvernul Ciolacu 1 pentru a diminua ritmul de creștere au fost timide.
Restructurarea ministerelor și agențiilor guvernamentale a fost mai mult de ochii lumii, iar măsurile de reducere a cheltuielilor, precum interzicerea cheltuielilor cu mobilier, mașini, consultanță și training, limitarea sporurilor pentru bugetarii care gestionează fonduri europene și stoparea completă a angajărilor în administrația publică au fost inutile.
De exemplu, în octombrie, numărul de bugetari a depășit 1,3 milioane, pentru prima dată din 2009.
Creșterea rapidă a cheltuielilor a determinat autoritățile să schimbe de mai multe ori prognoza de deficit bugetar. Anunțată la 5% din PIB la începutul anului, ținta a fost mutată mai întâi la 6,9% din PIB, apoi la 7,9% din PIB. Ultima estimare a Ministerului de Finanțe este de 8,58% din PIB. Asta înseamnă că, până la finalul anului, statul va cheltui cu 152 de miliarde de lei mai mult decât va încasa.
Acesta este al doilea cel mai mare deficit bugetar înregistrat de România. Doar în 2020 a fost mai mare, dar atunci situația era complet diferită. România era în plină criză COVID, iar Guvernul avea cheltuieli sanitare uriașe și dădea bani pentru a proteja angajații și a ține companiile în viață.
Acum însă, suntem într-o perioadă de creștere economică, când, în mod normal, guvernul ar trebui să reducă deficitul bugetar.
Pentru a finanța acest deficit bugetar uriaș, statul este nevoit să apeleze la împrumuturi. Pentru acest an, necesarul de finanțare al statului (datorii ce vin la plată plus împrumuturi pentru acoperirea deficitului) este de 250 de miliarde de lei, potrivit datelor Ministerului de Finanțe, un nivel care nu a mai fost atins până acum.
Asta a făcut ca și datoria publică să crească puternic. Cele mai recente cifre ale Finanțelor arată că datoria administrației publice a ajuns la 916,7 miliarde de lei, adică 53,1% din PIB, în luna septembrie. La sfârșitul anului trecut, nivelul acesteia era de 784,4 miliarde de lei, echivalentul a 48,9% din PIB.
O datorie mai mare înseamnă și dobânzi mai mari. În primele zece luni din an statul a plătit dobânzi de aproape 33 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 2% din PIB.
În aceste condiții, Guvernul Ciolacu 2 este obligat să ia cât mai repede măsuri pentru a reduce deficitul bugetar. Programul de guvernare prevede un deficit de 7% din PIB.
Autoritățile trebuie să umble la cheltuieli, însă o mare parte a acestora sunt rigide, adică nu se pot reduce ușor. Pe lângă cele cu dobânzile, aici intră cheltuielile cu asistența socială, cea mai mare parte fiind pensiile, și cele cu salariile bugetarilor. Împreună, acestea reprezintă 60% din totalul cheltuielilor bugetare.
Totodată, ar fi de preferat ca statul să nu se atingă de investiții, care au fost sacrificate în anii anteriori, când autoritățile trebuiau să taie din cheltuieli.
Această ajustare ar putea veni la pachet cu măsuri pentru creșterea încasărilor. Cum pentru reducerea evaziunii este nevoie de timp, și e puțin probabilă având în vedere istoricul României, noul Guvern va fi nevoit să mărească taxele. Asta deși, în urmă cu doar o lună, reprezentanții acelorași partide care sunt acum la guvernare dădeau asigurări că taxele nu vor crește.
Dar, oricum se va face ajustarea deficitului, cel mai probabil vom vedea efecte în economie. Reducerea cheltuielilor statului și majorările de taxe și impozite vor afecta creșterea economică, investițiile, consumul și nivelul de trai. Acesta va fi decontul cheltuielilor electorale nesăbuite din acest an.
