ECA: Etichetele alimentare din UE induc deliberat în eroare consumatorul
Consumatorii se pot pierde uşor în labirintul informaţiilor de pe etichetele alimentelor, care ar trebui să ajute oamenii să ia decizii în cunoştinţă de cauză atunci când sunt la cumpărături.
Pe etichete se regăsesc informaţii despre conţinutul şi proprietăţile alimentelor, care sunt deseori utilizate și pentru a face produsele mai atractive, prin nuanțarea unor presupuse beneficii ale acestora, precum "sănătos", "bio" sau "fără gluten". Normele UE garantează că pe etichete sunt înscrise informaţii de bază pentru consumatori însă auditorii au constatat o serie de lacune îngrijorătoare în legislaţie, precum şi probleme legate de controale şi de sancţiuni.
„În loc să facă lumină, etichetele produselor alimentare creează prea des confuzie; există sute de scheme, de logouri şi de menţiuni diferite pe care oamenii trebuie să le descifreze. Întreprinderile se pot dovedi foarte creative în ceea ce priveşte conţinutul etichetelor, iar normele UE nu evoluează atât de repede ca piaţa. Aproximativ 450 de milioane de consumatori europeni pot cădea astfel pradă unor mesaje care sunt, în mod deliberat sau nu, înşelătoare", arată raportul publicat de Curtea de Conturi Europeană (ECA).
Din cauza legislaţiei precare a UE, consumatorii pot fi uşor păcăliţi. Normele uniunii permit utilizarea de menţiuni nutriţionale şi de sănătate chiar şi pentru produse cu un conţinut ridicat de grăsimi, de zahăr şi/sau de sare.
De exemplu, produse care conţin zahăr, precum batoanele energetice, pot fi promovate drept "bogate în proteine". În mod similar, consumatorii văd tot mai des pe etichete menţiuni de sănătate nereglementate referitoare la substanţe din plante sau "substanţe vegetale", cu exprimări de tipul "asigură un plus de energie" sau "îmbunătăţeşte performanţa fizică"), chiar şi atunci când nu există dovezi ştiinţifice pentru astfel de afirmaţii.
„Unele întreprinderi din sectorul alimentar dau dovadă de o prudenţă excesivă în semnalarea alergenilor şi recurg la formulări vagi precum <poate conţine>. Acest lucru limitează opţiunile persoanelor cu alergii alimentare. Vegetarienii şi veganii au cel mai mult de suferit: cum nu există o definiţie la nivelul UE a produselor vegetariene şi vegane, nu există nici norme pentru etichetele acestor produse", avertizează auditorii UE.
Etichetele induc în mod deliberat în eroare consumatorul
Etichetarea nutriţională pe partea frontală a ambalajului, cum ar fi Nutri-Score, NutrInform Battery şi Keyhole nu sunt armonizate la nivelul UE, iar în rândul părţilor interesate europene nu există un consens cu privire la sistemul care să fie adoptat. Nişte norme standardizate ar putea ajuta însă consumatorii să identifice opţiuni alimentare mai sănătoase şi ar putea preveni bolile legate de alimentaţie. Coexistenţa mai multor sisteme în ţările din UE - fiecare cu propriile semnificaţii şi scopuri - are, dimpotrivă, efectul opus. Derutează consumatorii, în loc să îi îndrume.
Odată cu utilizarea a tot mai multe etichete, logouri şi menţiuni voluntare pentru a atrage consumatori, totul devine şi mai confuz. Ne referim aici la etichetele "curate" (care subliniază absenţa anumitor elemente, de exemplu "fără antibiotice"), la calităţi necertificate (cum ar fi "proaspăt" şi "natural"), dar şi la o gamă largă de afirmaţii legate de mediu care echivalează cu dezinformarea ecologică. Din păcate, normele actuale ale UE nu sunt în măsură să prevină astfel de practici, subliniază auditorii.
Auditorii au constatat că în pofida tuturor acestor probleme, educarea consumatorilor nu pare a fi o prioritate. În perioada 2021-2025, UE a alocat doar aproximativ 5,5 milioane de euro pentru campanii de sensibilizare privind etichetele produselor alimentare, iar statele membre nu organizează decât sporadic campanii de informare a consumatorilor. Se explică, deci, de ce oamenilor nu le este foarte clar ce înseamnă şi ce presupun exact datele de consum - şi anume "data limită de consum" şi "a se consuma de preferinţă înainte de" -, care sunt obligatorii pe orice etichetă.
Există deficienţe şi la nivelul controalelor şi al sancţiunilor, iar întreprinderile din sectorul alimentar pot să profite de ele. Elementele obligatorii ale etichetării sunt, în general, bine controlate. Nu se poate spune însă acelaşi lucru şi despre informaţiile voluntare - cum ar fi menţiunile nutriţionale şi de sănătate - sau despre vânzările online de produse alimentare (care au cunoscut un avânt considerabil de la începutul pandemiei), cu privire la care nu se fac deloc controale sau se fac doar foarte rar. Este practic imposibil să se controleze vânzările realizate prin intermediul unor site-uri înregistrate în afara UE. Cât despre încălcări, auditorii UE concluzionează că amenzile nu sunt întotdeauna disuasive, eficace sau proporţionale.
