Podcast Lumii tocmai i-a trecut glonțul pe la ureche. Zelenski aduce controversa în NATO

          

          

Lumea răsuflă uşurată. Glonţul războiului mondial tocmai i-a trecut pe la ureche. Cea mai mare alianţă politico-miliară a planetei, NATO, a fost pusă în faţa unei situaţii cu care nu s-a mai confruntat niciodată în istoria ei de 73 de ani. Nici măcar în timpul războiului rece. 

Doi cetăţeni ai unui stat membru au fost ucişi de o rachetă venită dintr-o zonă de război şi explodată pe teritoriul NATO. S-a întâmplat în Polonia şi după multe ore de incertitudine, oficialii s-au lămurit că nu a fost un act deliberat. 

Nu a fost un atac ci, cel mai probabil, o eroare pe care o vom explica imediat. Au venit şi detaliile lămuritoare şi apelurile la calm. De vină a fost o rachetă de apărare lansată de ucraineni pentru a intercepta o rachetă a invadatorilor ruşi.

Fragmente ale rachetei ucrainene sau toată racheta, încă nu e clar, au trecut graniţa în Polonia şi au lovit o fermă, unde au ucis doi ţărani. Deşi confirmată de toată lumea în alianţă, de la preşedintele Poloniei şi până la secretarul general NATO Jens Stoltenberg, varianta rachetei ucrainene nu convine la Kiev. Iar preşedintele Volodimir Zelenski a făcut declaraţii care au ridicat sprâncenele în Occident. 

Momentul este foarte prost pentru că ceea ce multe ore a părut o foarte gravă criză de securitate în NATO s-a transformat într-o controversă în care, vrei, nu vrei, planează suspiciunea de minciună între parteneri.

Bun găsit la Digi Context. Sunt Cosmin Prelipceanu. 

Întâi de toate să spunem că NATO tocmai a trecut cu brio un test de stres cum nu s-a mai văzut. Într-o atmosferă de război lung şi greu, sub potenţiala ameninţare a unei puteri nucleare, oficialii NATO şi-au păstrat cumpătul şi au luat decizii numai atunci când au fost siguri asupra naturii evenimentelor. Mai în clar, ore întregi Varşovia nu a comunicat nimic public. 

Apoi a cerut consultări cu partenerii NATO în virtutea articolului 4, pe care toată lumea le-a văzut drept antecamera activării articolului 5, cel cu toţi pentru unul, unui pentru toţi … adică război. 

Război cu Rusia pentru că ore lungi polonezii s-au gândit că ruşii sunt singurii care ar fi putut trimite rachete către NATO pentru o evidentă provocare. Pentru a declanşa Al III-lea Război Mondial. 

În dimineaţa zilei următoare exploziei, însă, Varşovia a anunţat că retrage cererea de activare a articolului 4.

Preşedintele Andrzej Duda a spus că în mod clar nu este un act intenţionat şi a făcut apel la calm. Lucrurile se lămuriseră.Ceva mai târziu am aflat că peste noapte generalul Mark Milley, şeful Pentagonului, a cerut să vorbească la Moscova şi deşi stafurile s-au pus de acord, legătura telefonică nu a putut fi stabilită. În schimb, generalul american a stat de vorbă cu omologii lui din Polonia şi Ucraina. Informaţiile au circulat în toate sensurile. 

În scenă a intrat şi NATO, care câteva ore mai târziu a anunţat cât se poate de clar că Polonia nu a fost atacată de Rusia. Criza s-a încheiat.  Posibilitatea unei erori din pripă a fost evitată. Câteva nuanţe însă merită subliniate. În primul rând, ancheta încă nu e gata.

Concluziile finale nu au fost trase. Jens Stoltenberg spune că nu are confirmarea că acest atac a fost intenţionat. Şi mai precis, preşedintele polonez declară că sunt mai multe indicii care arată că a fost o rachetă de apărare anti-aeriană care, din nefericire, a căzut pe teritoriul polonez. 

Jens Stoltenberg face foarte clar că nu este vina Ucrainei şi că singurul responsabil este Rusia, fără de care acest incident tragic nu ar fi existat.

Al doilea detaliu important a fost aflat de jurnaliştii CNN. Ei ştiu că Ucraina a informat SUA şi NATO în legătură cu încercarea militarilor de la graniţa de vest a ţării de a încerca să intercepteze o rachetă rusească. Un al treilea detaliu ţine de geografie. 

Pşewodow, orăşelul polonez unde s-a produs explozia este la câţiva kilometri de graniţă.  De partea cealaltă a frontierei se află localitatea ucraineană Yavoriv unde există o bază militară, pe care ruşii ar fi vizat-o în atacul cu rachete de marţi.

Dar Volodimir Zelenski n-are pace. Nu e împăcat cu ideea că o rachetă de apărare a ajuns în Polonia şi declară că el este sigur, nu are niciun dubiu, că racheta implicată în incident nu este ucraineană. 

Un alt oficial de la Kiev spune că Ucraina este gata să participe la anchetă şi dacă cineva a ajuns la concluzia că este o rachetă ucraineană, atunci Kievul aşteaptă dovezile. 

Volodimir Zelenski întăreşte: trebuie să participăm la anchetă.  Trebuie să fim corecţi şi dacă a fost sistemul nostru de apărare anti- aeriană, atunci vreau dovezile. Mai în clar, preşedintele ucrainean cere NATO să îl convingă de faptul că a fost o eroare de apărare. Inutil să spunem că aşa ceva nu se va întâmpla. 

Cel mai probabil şi Volodimir Zelenski ştie asta. De aici şi întrebarea ce l-a apucat. Devine ridicol, a comentat un diplomat NATO pentru Financial Times, sub anonimat. În felul acesta ucrainenii distrug încrederea pe care o avem în ei. Nimeni nu i-a acuzat de nimic. Şi totuşi mint pe faţă. Această atitudine este mai distructivă decât racheta însăşi. Totuşi să observăm că această controversă, de care nu aveau nevoie nici NATO, nici

Ucraina, prinde bine Rusiei. Pentru că absorbiţi de conflictul dintre aliaţi şi Ucraina susţinută în războiul ei de apărare în faţa Rusiei, oamenii s-ar putea să nu mai vadă un adevăr evident şi anume că Rusia poartă toată responsabilitatea acestui incident. 

Fără agresiunea Rusiei, fără atacul ei cu rachete, nu s-ar fi tras nicio rachetă de apărare şi deci n-ar mai fi avut ce rachetă să se rătăcească în Polonia. În plus, cu un armament atât de vechi şi imprecis, Rusia nu ar trebui să tragă atât de aproape de graniţa NATO.

Aproape că nici nu mai contează ce fel de rachetă a fost cea căzută în Polonia. Rusia a dat un examen NATO prin această provocare. Dealtfel, Mateusz Morawiezki, premierul polonez, a spus în parlamentul de la Varşovia că el nu poate exclude varianta în care incidentul a fost o provocare directă a Moscovei. 

Cu alte cuvinte, Rusia să fi bombardat intenţionat în apropierea graniţei în speranţa că o astfel de situaţie va apărea. La rândul ei, Georgia Meloni, prim ministrul Italiei, pune punctul pe i. Rusia ştie foarte bine ce riscuri îşi asumă bombardând în apropierea graniţei NATO. Ea este responsabilă pentru tot ce s-a întâmplat.

Nu uitaţi, ştirile şi analizele noastre sunt pe digi24.ro Pe data viitoare. Cu bine!