Podcast Exercițiul nuclear al Rusiei și cum vrea Putin să-l transforme în armă de război

          

          

Un incident extrem de grav în Marea Neagră. Un avion de patrulare al Marii Britanii s-a întâlnit cu un SU 27 al Rusiei, care a lansat o rachetă către aeronava britanică.

Racheta a trecut pe lângă avionul nostru, spune ministrul apărării de la Londra, dincolo de raza vizuală a piloţilor.

Incidentul s-a petrecut în spaţiul aerian internaţional, deci ruşii nu aveau de ce să considere că britanicii sunt ameninţători şi, deci, că ar merita o rachetă. Ce s-a întâmplat? Ben Wallace, ministrul apărării britanic, povesteşte că în urma incidentului i s-a plâns oficial lui Serghei Shoigu, care a acuzat o problemă tehnică.

Ar fi fost o defecţiune, deci. Şi multă suspiciune în jurul acestei explicaţii parcă scoasă din joben. Doar că ministrul britanic însuşi spune că lansarea rachetei a fost accidentală. Totul pe fondul unei tensiuni pe zi ce trece tot mai mare.

Putin ameninţă cu arma nucleară, războiul nu merge bine deloc pentru ruşi şi se înmulţesc vocile care susţin că generalul Armaghedon, proaspăt numit de Putin la cârma invaziei, ar vrea să facă o memorabilă demonstraţie de forţă. Dacă nu cu bomba nucleară, măcar cu una chimică sau biologică. La ora înregistrării acestui podcast vine informaţia că ruşii fac simulări despre cum s-ar răspândi în Ucraina… antraxul. 

Or, dacă tensiunea războiului care a intrat în logica escaladării i-a făcut pe piloţii ruşi să lanseze o rachetă din greşeală, cum putem fi siguri că aceeaşi tensiune nu va fi de vină pentru cine ştie ce decizie nesăbuită de a lansa ceva mult mai periculos? Până la sfârşitul lunii, ruşii ar urma să-şi facă exerciţiul nuclear anual, care pune în mişcare arsenalul din apă, aer şi de pe uscat. Cum vrea Putin să transforme şi această operaţiune de rutină într-o armă de teroare, iată subiectul acestui podcast. 

Sunt Cosmin Prelipceanu. Bun venit!

Incidentul din Marea Neagră s-a produs acum trei săptămâni. Ruşilor le-a luat două ca să formuleze un răspuns pentru britanici. Şi a mai durat încă o săptămână până când Ben Wallace a vorbit public despre ce s-a întâmplat deasupra Mării Negre pentru că ..., între timp, ministrul britanic a făcut o intempestivă deplasare la Washington. A lăsat totul baltă în regat, şi-a anulat toate întâlnirile şi a dat fuga până la Pentagon unde s-a întâlnit cu secretarul apărării Lloyd Austin.

Oficial, discuţia a fost despre ajutorul militar de care are nevoie Ucraina. Dar de ce urgenţa? Urgenţa ar avea legătură chiar cu incidentul din Marea Neagră, spun infomaţiile jurnaliştilor britanici pentru că provocarea ruşilor din ziua de 29 septembrie ar fi putut implica şi o detonare demonstrativă a unei bombe nucleare deasupra Mării Negre. Sunt doar speculaţii şi informaţii pe surse şi vizează ce ar fi putut fi, nu ce s-a întâmplat. Pentru că nu este nimic oficial, o astfel de informaţie mai ridică semne de întrebare suplimentare în loc să lămurească.

Pentru că, de exemplu, de ce ar fi fost o urgenţă discuţia despre ceva ce ar fi putut să se întâmple. Cert este că în urma incidentului, toate avioanele aliate care patrulează în Marea Neagră sunt însoţite de avioane de vânătoare cu armament şi muniţie. Chiar zilele acestea, un avion britanic zboară în apropierea coastelor Ucrainei pentru a strânge informaţii despre ce pregătesc ruşii în Herson.

Într-o intervenţie tv de după declaraţiile din Camera Comunelor, ministrul Ben Wallace a spus: „Suntem incredibil de norocoşi că episodul nu s-a terminat mai rău” şi a acuzat Rusia că de multe ori acţionează agresiv şi că avioanele ruseşti zboară uneori la numai 4 metri şi jumătate de avioanele aliate din NATO. 

Iar relevanţa pe care a găsit-o întâmplării este cât de riscantă poate fi o situaţie în care militarii pot fi atât de aproape în contextul încărcat al escaladării, care a ajuns la repetate ameninţări cu folosirea armei nucleare. 

Catastrofa este la un milimetru distanţă şi totul depinde de sângele rece al unor militari şi cât de bine funcţionează maşinăriile lor de luptă. 

Aşa ajungem la testarea arsenalului nuclear. O operaţiune de rutină. An de an, chiar şi în cele mai negre perioade de mare penurie de după căderea Uniunii Sovietice s-au ţinut aceste exerciţii, Rusia îşi pune la încercare triada nucleară: mijloacele de lansare a rachetelor sau bombelor nucleare de pe uscat, din cer sau de sub apă. 

Este vorba despre un exerciţiu, nu despre un test nuclear. Adică se lansează rachete oarbe, fără încărcătura nucleară. 

Nu se organizează detonări atomice. Chiar şi aşa, pentru că se mişcă arsenalul şi câteodată chiar şi muniţia este mutată de colo-colo, mişcările sunt anunţate americanilor. Tocmai ca un exerciţiu să nu pară de partea cealaltă a oceanului o pregătire a unui atac.

Dealtfel, tot din cauza tensiunii nucleare, la ultima conferinţă de presă, secretarul general NATO Jens Stoltenberg a fost întrebat de unde ştie că ruşii se pregătesc pentru un exerciţiu şi nu pentru un atac nuclear. Răspunsul lui Stoltenberg a fost: îi urmărim pe ruşi de foarte multă vreme şi ştim care sunt semnele unui exerciţiu şi cele ale unui atac.

Exerciţiu ruşilor se numeşte GROM, în traducere tunetul. Durează câteva zile şi presupune mişcarea arsenalului, poziţionarea lui în dispozitive noi şi lansarea de rachete. 

Din informațiile Pentagonului, exerciţiul ar trebui făcut până la sfârşitul lui octombrie pentru că, tradiţional, cam aceasta este perioada. Fără să notifice nimic, însă, armata rusă a început să mute aviaţia strategică spre peninsula Kola, foarte aproape de Cercul Polar de Nord. Despre muniţie nu există informaţii. 

Se ştie de asemenea că până acum, Putin a amânat de două ori efectuarea exerciţiului iar noul termen este necunoscut. Ce stârneşte cu adevărat nervozitate la Pentagon este că o cutumă respectată atâtea zeci de ani, inclusiv în vremea Războiului Rece, pare să nu mai fie respectată. Ruşii nu au notificat nici până acum Pentagonul. 

Serviciile de informaţii sunt în alertă de grad 0. Ele caută orice mişcare suspectă, bruscă, neaşteptată a arsenalului, moment în care s-ar declanşa alarma. 

Un responsabil al Pentagonului, fără identitate dezvăluită, a declarat pentru CNN că la Washington este unanim împărtăşită părerea că decizia Kremlinului de a desfăşura totuşi exerciţiul nuclear în condiţiile unor repetate ameninţări cu folosirea bombei atomice este pur şi simplu iresponsabila.

Iar Putin exact asta îşi doreşte, ca toată lumea să fie atentă la el. Să-i soarbă cuvintele, să îi creadă ameninţările şi să se teamă. Şi nu doar pentru că doar asta i-a rămas ci pentru că el crede că lumea merită să se teamă de Rusia. Pentru că el este un produs KGB din anii de sfârşit ai Uniunii Sovietice, spune Douglas London pe just security.org 

Fostul operativ CIA, vorbitor de limba rusă, îl caracterizează pe Putin ca pe un cinic şi vorace apărător al sistemului corupt pe care îl patronează. Este lacom, obsedat de propriul ego şi posedat de dorinţa de a controla. În mintea lui, regulile ordinii de după WWII au fost create de o elită occidentală care a vrut să încolţească Rusia şi să o umilească.

Putin trăieşte un complex de inferioritate şi vrea ca toată lumea să respecte Rusia pentru că se teme de ea. Şi de el, evident. Şi-atunci, puţin îi pasă dacă cineva, civilii, ar fi puşi în pericol de o eventuală lovitură nucleară. 

Chiar dacă civilii aceia pot fi chiar ruşi. Tot ce îşi doreşte este să-şi păstreze puterea prin frică. Frica lumii şi a celor de la curte, care în urma eşecurilor din Ucraina a început să îi conteste puterea.