Podcast De ce vrea Rusia să provoace Occidentul? Exploziile din Marea Baltică și ce e de înțeles din ele

          

          

De luni noapte, în Marea Baltică, nu departe de insula daneză Bornholm, apa marii fierbe. Fără întrerupere. La suprafață sunt maree de spumă și apă, care bolborosește. Din adancuri vine gaz către suprafață, de aici și o mare problemă pentru navigație. Odată cu gazul risipit în apă, densitatea se schimbă și navele care ar ajunge în zonă s-ar scufunda ca pietroaiele. Într-un lichid cu densitate atât de mică, orice obiect își pierde flotabilitatea. În zona a fost deja impusă interdicția pentru navigație. Dar nu lecția de fizică a fluidelor ne aduce aici. Ci avarierea, germanii spun fără nicio șansă de remediere, a conductelor Nord Stream 1 și Nord Stream 2. În noaptea de luni spre marți, în zona s-au produs două explozii de proporții, care au spart gazoductele în trei locuri. În trei locuri pentru că Nord Stream 1 are doua brate, spre deosebire de gazoductul geaman Nord Stream 2. Trei conducte, deci. N-a scapat neatinsa niciuna. Și e clar ca nu a fost un accident, ci un sabotaj, rezultatul unui act deliberat, spun mai mulți oficiali europeni și NATO. Începe sa se concretizeze și identitatea atentatorului. La ora înregistrarii acestui podcast, The Times publică informația că atacurile au fost pregatite și executate de Rusia. Reputatul cotidian britanic citează o sursa din Ministerul Apărării de la Londra, care susține ca un dispozitiv exploziv a fost aruncat în mare cu săptămâni înainte de a fi detonat. 

În noaptea de luni spre marți, militarii danezi sau suedezi au detectat ceva suspect în Marea Baltică, în apropiere de insula Bornholm. A fost alertata aviația, care a lansat o misiune de recunoaștere. Ajunși la fața locului, piloții de F16 au găsit pe suprafata apei mării trei pete albe, de forma rotunda, în mijlocul cărora era clar că vine ceva din adancuri. Pete mari. Cea mai mare dintre ele avea un diametru de un kilometru. Imaginile de noapte, în infraroșu, filmate de pilotii danezi, făceau a doua zi înconjurul televiziunilor din toata lumea. În zori, seismologii din Danemarca și Suedia și-au verificat aparatele și au descoperit semnele a doua mari explozii. Exploziile și cutremurele lăsau urme diferite, au explicat ei. La Bornholm este clar că au fost explozii. Așadar, conductele de gaz din Rusia către Germania, care trec prin zona fuseseră avariate de... explozii.

Statele scandinave se mișcă repede. Între capitalele lor se face rapid schimb de informații și în primele declarații publice, atat la Stockholm cât și la Copenhaga, se spune că este posibil un sabotaj pentru că există informații, inclusiv de spionaj, conform cărora exploziile au vizat în mod intenționat cele doua gazoducte. 

Declarațiile publice sunt reținute. Se vorbește doar despre o posibilitate, care deci nu le exclude pe celelalte, cum ar fi un accident. 

Primul lucru suspect care le atrage atenția jurnaliștilor este ca în conferința de presă, prim-ministrul Danemarcei ține să precizeze ca exploziile nu s-au produs în apele teritoriale, ci în zona de excludere economica… ceea ce înseamnă ca nu se poate vorbi despre un atac asupra teritoriului Danemarcei. Ciudat! Dacă ar fi fost vorba doar despre un accident, de ce ar mai fi fost necesară precizarea cu teritoriul neatins? Către seară misterul se risipește complet pentru că președinta Comisiei Europene comite o indiscreție. Scrie pe Twitter că a stat de vorbă cu premiera Suediei despre... sabotaj.

În dimineața următoare, evenimentele o iau pe repede înainte. Ministrul Apărării din Danemarca pleacă val-vartej la Bruxelles ca să se întâlnească cu secretarul general al NATO. UE îi convoacă, tot la Bruxelles, pe ambasadorii țărilor membre. Iar Washington Post publică informația că în cercurile de securitate europene opinia e deja formată că e mâna Rusiei. Apoi vin în cascada declarațiile care vorbesc deschis despre sabotaj. Jens Stoltenberg de la NATO, Ursula von der Leyen de la Comisia Europeană, oficialii Danemarcei, Suediei. 

Germania rămâne reținută și are și de ce. Der Spiegel publică informația că autoritățile germane fuseseră avertizate de mai multe săptămâni chiar de CIA că sunt posibile acte de sabotaj asupra infrastructurii energetice. De remarcat poziția Poloniei, care nu a făcut niciun secret din faptul ca e mâna rușilor. Oficialii de la Varșovia au vorbit clar despre un atac hibrid asupra infrastructurii europene.

Sa spunem ca cele doua gazoducte nu-și mai îndeplineau menirea. De fapt, Nord Stream 2 nu și-a îndeplinit niciodată. N-a apucat. Proiectul a fost ucis în fașă din cauza invaziei ruse din Ucraina. Nu a apucat sa functioneze nici măcar o zi. Iar Nord Stream 1 fusese oprit de ruși dintr-o presupusă cauză tehnică din 31 august. Cel puțin Nord Stream 2, însă, avea gaz pe teavă. Mult. 177 de milioane de metri cubi. Se presupune că din cauza reducerii importurilor europene, rușii au umplut conducta ca pe un depozit. Gazul era ținut sub presiune, la 300 de bari. Iar în seara zilei de luni s-a înregistrat o suspectă reducere a presiunii. Germanii au anunțat ca la capătul lor, presiunea ajunsese inexplicabil la 7 bari. Acum, cele 177 de milioane de metri cubi vor ieși în atmosferă prin apele Mării Baltice. Atât de mult gaz este în conductă, încât danezii au anunțat că scurgerea va continua pana cel puțin duminica. Și abia apoi vor putea scafandrii sa cerceteze locul exploziilor și să avem ceva mai multe informații despre ce s-ar fi putut întâmpla, cum s-ar fi putut produce cele trei avarii?

O operațiune complexă acest sabotaj, scrie în Germania Tagesspiegel. Atât de complicat este să poziționezi explozibilul și sa il dozezi în așa fel încât să perforezi niște conducte de o anumită grosime, fără să dai niciun fel de rateu, nu uitați că din datele avute, nu s-au înregistrat mai multe explozii decât a fost nevoie, încât concluzia tuturor specialiștilor consultați a fost că numai un actor statal ar fi putut fi la baza atentatului. 

Mergând mai departe cu conectarea informațiilor, ni se spune că numai Rusia ar fi avut și mijloacele, și capacitatea, și motivația de a produce o astfel de distrugere. 

Pentru ce? Pentru a demonstra că poate să lovească fără să fie detectată într-un loc nevralgic, de mare importanță. Este ca un avertisment. Nu știți niciodată unde vă vom prinde nepregatiti ... ar spune Kremlinul în urechile Occidentalilor. Este ca un semnal de trezire pentru Uniunea Europeană, care trebuie să-și pună la adapost infrastructura energetică, deja amenințată de Rusia prin oprirea livrarilor. 

Nu ar trebui să minimalizam riscul atacurilor hibrid asupra infrastructurii noastre energetice, atat fizice cat și cyber. Trebuie să învățăm și să ne adaptăm rapid, spune șefa unui think-tank energetic de la Bruxelles. Fără sa fie membră UE, dar cu responsabilitatea de a fi cea mai importantă sursa energetică UE după ieșirea treptată a Rusiei din ecuație, Norvegia a anunțat că își pune armata să păzească instalațiile.

Reacția de la Kremlin face toți banii. Dimitri Peskov, vizibil iritat, spune că era previzibil că tot Rusia să fie de vină. Previzibil, stupid și absurd, adaugă. Argumentul, din punctul lui de vedere, este că Rusia nu și-ar fi provocat singura o asemenea pagubă, avand în vedere cât de scump este gazul pe care-l pierde. Doar că Rusia deja era nevoită să dea drumul în aer sau sa îi dea foc gazului pe care îl extrăgea și pe care nu mai reușea să le vândă în Europa din cauza sancțiunilor. Deci nu stă în picioare argumentul.

Rămâne avertismentul și dorința clară a Rusiei de a escalada conflictul cu Occidentul. Ce urmează? Și cât mai durează până când asemenea atacuri hibrid vor fi considerate acte de agresiune? Toata lumea așteaptă evaluarea NATO aici. Și, ca de obicei, nordicii nu se feresc de cuvinte. Ministra de externe de la Stockholm spune clar: Trebuie sa fim pregatiti! Putin a arătat că este disperat. Trebuie sa fim pregatiti pentru că va acționa irațional și cu cruzime.