Podcast Cum rezolvăm problema pensiilor speciale? Kelemen Hunor: Pentru acest lucru trebuie să ai curaj și trebuie să ai și un stat puternic

          

          

Vicepremierul Kelemen Hunor, președinte al UDMR, a declarat, în exclusivitate pentru jurnalistul DigiFM Filip Standavid, în cadrul unui podcast DigiContext care poate fi ascultat aici, că trebuie rediscutat sistemul de pensii speciale, pentru că nu este corect ca pensia să fie mai mare decât ultimul salariu. Kelemen Hunor s-a referit în special la pensiile magistraților și la faptul că există posibilitatea ca aceștia să se pensioneze la 51 de ani și apoi să se reangajeze în sistem. 

La mijlocul unei săptămâni foarte încărcate, Guvernul Ciucă pare să grăbească puțin proiectul bugetului pe anul viitor.  Ar fi posibil ca el să ajungă chiar luni în Parlament și să fie, într-adevăr, votat pînă la Crăciun?

Nelămurită e - în continuare - situația certificatului verde COVID. Singurul lucru cert pare să fi rămas abandonarea proiectului de lege ajuns deja la Camera Deputaților. Dar cum va arăta următorul?

În fine, oficialitățile locale au obținut mult-râvnitul acces la zecile de miliarde de euro din Planul Național de Redresare, iar coaliția PSD-PNL-UDMR ar putea începe să facă planuri cu bătaie mai lungă.

Transcriptul podcastului realizat de jurnalistul Filip Standavid: 

Filip Standavid: Vicepremierul Kelemen Hunor, președinte al UDMR, e invitatul acestei ediții a podcastului DigiContext. Bine ați venit.

Kelemen Hunor: Bine v-am găsit. Mulțumesc pentru invitație.

Filip Standavid: Știrea momentului la data la care înregistrăm: Florin Roman, ministrul Digitalizării a demisionat la nici 2 săptămâni de la investirea guvernului. E bănuit de plagiat în teza domniei sale de doctorat care pare în momentul de față și de negăsit. Era așteptat, se relatează, să explice situația premierului Ciucă. Aveți idee dacă i-o fi explicat?

Kelemen Hunor: Nu știu, fiindcă la ședința de guvern nu s-a discutat despre această demisie, despre acest subiect. Niciodată. Nici nu este o chestiune de discutat în timpul ședinței de guvern. Probabil că în PNL au fost niște discuții. Eu cred că a fost o decizie așteptată și este o decizie pe care noi trebuie să o luăm așa cum e. Asta este viața. O decizie, până la urmă corectă, asumată, o greșeală, dar mai mult nu pot comenta. Și-a depus demisia. S-a terminat acest conflict, acest scandal, și trebuie să mergem mai departe.

Filip Standavid: Strict o problemă a PNL și a fostului, deja, ministru Roman, spuneți.

Kelemen Hunor: În primul rând, da, bineînțeles, și a premierului, dar și a coaliției, dacă e să o luăm așa, dar trebuie să pleci cu problema și cu rezolvarea problemei de la PNL, pentru că a fost propus de PNL. Ei au rezolvat și Florin Roman și-a dat demisia. Mai mult nu pot să comentez. Consider că a fost un gest corect.

Filip Standavid: Dar, posibilitatea unor asemenea întâmplări în actualul cabinet vi se pare că ar trebui să ducă la același rezultat?

Kelemen Hunor: Nu pot să discut alte cazuri, fiindcă eu nu cunosc alte cazuri. M-am informat și eu un pic. Dincolo de această suspiciune de plagiat a lui Florin Roman, am văzut că rectorul Universității Babeș-Bolyai a mai spus ceva de diplomă, ceea ce nu se știa până acum. Deci, lucrurile sunt și mai complicate. Cazuri similare eu nu cunosc în cabinet, dar dacă apare o astfel de suspiciune, dacă apar astfel de probleme, se rezolvă prin demisie. E clar. A fost demisia depusă, a fost soluția corectă din partea lui Florin Roman și, mai mult, chiar, nu am ce comenta.

Filip Standavid: Spunea în CV domnul Roman că ar fi licențiat în Științe Economice la UBB. Rectorul Daniel David spune că n-a urmat cursurile la acea univesitate, ci pe cele ale unui colegiu din Alba Iulia, iar pentru că acesta nu era acreditat, a dat examenul la UBB.

Kelemen Hunor: Despre această declarație este vorba și când spune rectorul universității, atunci, sigur lucrurile stau așa. Daniel David nu e omul care vorbește fără acoperire.

Filip Standavid: Majorarea punctului de pensie, domnule vicerpremier, și a alocațiilor a trecut de guvern. Partea unui pachet social inclus de altfel în programul de guvernare cuprinsă în bugetul pe anul viitor. Știam că urmează. Să înțelegem că pensiile speciale ale primarilor se amână iarăși până în 2023?

Kelemen Hunor: Va fi o ședință de guvern în care vor fi mai multe provogări de termene. Și această temă va fi pe masa guvernului, fiindcă în acest moment soluția discutată, soluția agreeată este prerogarea termenului până în 2023.

Filip Standavid: Chingile bugetului sunt destul de strâmte. 9,4% din produsul intern brut pentru pensii. Ori într-o parte, ori într-alta.

Kelemen Hunor: Nu rezolvăm mare lucru, fiindcă nu acolo sunt problemele. Cea mai mare parte a discuției se duce în direcția magistraților, unde într-adevăr sunt pensii care sunt mai mari decât salariul – ultimul salariu. Pe de-o parte. Pe de altă parte, posibilitatea să ieși la pensie la 50 de ani, la 51 de ani, să primești pensia specială, apoi, să lucrezi undeva în sistem, iarăși e o chestiune discutată. Abordarea mea legată de pensiile ocupaționale, pensiile speciale, pensiile... cum spuneți dumneavoastră, nu contează cum le numim, pleacă de la următorul principiu...

Filip Standavid: Non-contributive, să le spunem.

Kelemen Hunor: Da. Sunt peste principiul contributivității. Principiul de la care plec eu, acest lucru trebuie discutat ca în orice stat din această lume. Există categorii socio-profesionale care în timpul serviciului public, au niște restricții, au niște interdicții, au niște incompatibilități. Trebuie stabilite care sunt acele categorii socio-profesionale unde în perioada când stă în serviciul public are niște interdicții. OK, pentru acea perioadă statul trebuie să decidă dacă oferă peste contributivitate un punct, un punct și jumătate, jumătate de punct la pensie și se rezolvă și pensionarea anticipată. Dacă statul român ar stabili aceste reguli, atunci nu ar fi nicio problemă, fiindcă în fiecare stat din lume există astfel de reguli și pentru magistrați, și pentru militari, și pentru politicieni și atunci lucrurile sunt clare. Dar, nicăieri nu se acceptă ca pensia să fie mai mare decât salariul. Deci, asta ar fi abordarea corectă, dar pentru acest lucru trebuie să ai curaj și trebuie să ai și un stat puternic. Apropo, foștii comisari europeni, foștii europarlamentari, când vin acasă în frunte cu Dacian Cioloș, sunt foarte, foarte zgomotoși, legat de pensiile speciale. Când se întorc la Bruxelles, n-am auzit nicio inițiativă că vor să renunțe la pensia specială legată de fosta funcție de comisar european sau de deputat, eurodeputat.

Filip Standavid: Cât de curând, totuși, credeți că va fi gata proiectul bugetului de stat și cine, până la urmă, se poate, în mod justificat, aștepta la niște majorări de venituri la anul?

Kelemen Hunor: Anul viitor, în ceea ce privește pensionarii, lucrurile sunt foarte clare. În ceea ce privește alocațiile pentru copii, lucrurile sunt foarte clare. Aici, nu mai avem ce noutăți să mai spunem.

Filip Standavid: Dincolo de aceste...

Kelemen Hunor: Mai mult, în acest moment, n-am cum să spun. Sunt niște decizii definitive în zona de justiție, în zona de învățământ, sănătate. Acele sume trebuie eșalonate și trebuie plătite. Aici, încă mai sunt niște discuții – vom vedea. Dar în rest nu vor fi majorări. Salariul minim se va majora, dar în ceea ce privește demnitarii, ceea ce discutăm în acest moment, să rămână salariul la nivelul anului 2020, așa cum a fost și în 2021. Nu creștem salariile la demnitari, aici vorbim despre miniștri, vorbim de secretari de stat, vorbim de parlamentari, vorbim de primari. Bugetul va fi gata luni dimineață. Luni va ajunge în Parlament. Luni – ședință de guvern sau duminică, cred că luni dimineață. Trebuie să stea și în transparență, trebuie și aprobare în CSAT pentru...

Filip Standavid: Cheltuielile legate de siguranța națională.

Kelemen Hunor: Interne, externe, apărare, plus servicii. Deci, undeva, luni, putem să trimitem în Parlament. Până marți, se depun amendamente, intră în comisii marți după-masă, miercuri plen. 23 seara, se poate da un vot pe legea bugetului și pe legea asigurărilor sociale. Deci din acest punct de vedere, suntem în grafic. Sigur, e un calendar foarte ambițios, dar cu toții am fost de acord. Eu, în acest moment, cred că vom menține calendarul propus și agreat.

Filip Standavid: Domnule Kelemen Hunor, în buget nu e inclusă taxa de solidaritate pe care ați promovat-o dumneavoastră și PSD - 1% din cifra de afaceri a marilor companii. E corect să îmi închipui că nu renunțați la idee?

Kelemen Hunor: Niciodată nu am propus să fie în bugetul anului 2022 de la început, că nu se poate. Orice taxă are nevoie, de la aprobare, șase luni de zile pentru acomodare, pentru pregătire, atât pentru persoane fizice, cât și juridice, firme și așa mai departe. În coaliție, a rămas să discutăm în ianuarie, februarie. Vom vedea ce formulă se poate găsi, nu e musai să fie așa cum am propus noi, dar este clar că este nevoie de niște clarificări și trebuie să luăm o decizie de unde aducem venituri la bugetul de stat pentru o perioadă relativ scurtă. Eu am propus prima dată doi ani, un an, trei ani, se poate discuta, dar nu e vorba de a renunța. Pur și simplu, e vorba de o procedură. Dar, până la urmă, nu e nicio problemă. Într-o coaliție vor fi astfel de discuții permanent. Vor fi discuții legate și de alte aspecte, e absolut normal. Important este când luăm o decizie, acea decizie să fie aplicată...

Filip Standavid: Asumată de toată lumea.

Kelemen Hunor: Asumată, aplicată, apoi, sigur, lucrurile sunt într-un făgaș normal. De aceea, eu nu mă grăbesc. Am făcut o propunere la un moment dat și urmează să discutăm, dar de la 1 ianuarie nu se schimbă absolut nimic în ceea ce privește impozitele, taxele. Așa ne-am angajat în programul de guvernare.

Filip Standavid: A apărut săptămâna aceasta și ordonanța care permite folosirea propriu-zisă a primelor miliarde din PNRR, din Planul Național de Redresare negociat cu Bruxelles. Au acces la sumele destinate sănătății, reformelor sociale și educației și agențiile de dezvoltare regională. Aceasta ar fi una dintre schimbările majore. Cum funcționează mecanismul propriu-zis, căci o monitorizare a ministerelor va rămâne în picioare?

Kelemen Hunor: Sunt câteva aspecte care, în parteneriat cu ADR-urile (Agențiile de Dezvoltare Regională), vor fi puse în aplicare. ADR-urile nu sunt ordonatori de credite. La sănătate, sigur, vorbim doar de acele spitale care sunt în subordinea administrațiilor locale. Acele spitale care vor fi dezvoltate și sunt în subordinea Ministerului Sănătății, nu pot fi date la ADR-uri – nu se pune problema. La Ministerul Educației, da. Capacitatea ADR-urilor, din acest punct de vedere, este o capacitate verificată, dar trebuie să corespundă standardelor stabilite de Ministerul Educației. Că vorbim de laboratoare, că vorbim de alte investiții, acolo nu poți să faci într-o regiune într-un fel, în cealaltă regiune în alt fel. Standardele vor fi date de minister. Deci, din punct de vedere procedural e OK. Urmează și hotărâri de guvern pentru a stabili normele. Important este să avem cadrul legal definitivat pentru a absorbi fondurile din PNRR. Există un alt aspect despre care se vorbește foarte puțin în România: după primul an, se pot face corecțiile, în limita a 30% pentru fiecare stat membru, în funcție de evoluția economică. În momentul în care a fost aplicat acest plan, nimeni nu cunoștea care va fi evoluția economică. Dacă lucrurile merg bine, atunci probabil că va propune Comisia niște corecții după primul an, deci, începând de la sfârșitul anului 2022. Există și această posibilitate, să facă corecții în limita... și aceste corecții probabil că, dacă se fac, se fac în jos, nu în sus.

Filip Standavid: Mă și pregăteam să întreb.

Kelemen Hunor: Dacă economia merge bine. Despre acest lucru nu prea vorbim, dar există și această prevedere. Noi, în acest moment, discutăm despre suma aprobată de 29, aproape 30 de miliarde de euro. Cam jumătate granturi, jumătate împrumut, din care se poate dezvolta România într-un ritm destul de alert, dacă ne gândim la ritmul nostru obișnuit. Aici, trebuie să ne mișcăm foarte repede. Dar, trebuie să facem și niște reforme. Sunt niște ținte stabilite împreună cu...

Filip Standavid: Și sunt niște condiții în PNRR, dacă n-ai terminat investițiile în digitalizarea școlilor, nu mai primești banii pentru transporturi.

Kelemen Hunor: Da, sunt cuplate. Dacă te oprești cu reformele, dacă nu reușești să faci anumite chestiuni, se blochează totul, nu se blochează doar pe segmentul respectiv. De aceea, într-un fel, suntem legați unii de alții. Ministerele sunt legate și trebuie să meargă împreună. MIPE (Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene) coordonează bineînțeles acest demers, dar reformele se fac de către ministerele de linie, nu de ADR-uri, nu de UAT-uri (Unitatea Administrativ-Teritorială) și nu de altcineva. Responsabilitatea este la guvern.

Filip Standavid: Legea certificatului verde, domnule Kelemen – o s-o avem sau nu anul ăsta?

Kelemen Hunor: Intenția este să avem, dar încă nu avem un proiect agreat la nivel de coaliție. Încă nu avem un proiect despre care putem discuta în coaliție. Există o variantă, o primă variantă, prezentată de ministrul Sănătății, dar urmează să mai avem niște discuții. Până când nu vine ministrul Sănătății cu un proiect asumat de el și scris pe hârtie, e greu să discutăm detaliile tehnice. Nu discutăm dacă e nevoie, nu e nevoie – este nevoie – dar, după aceea, sigur, cum aplici? Ce costuri bugetare sunt? Ce costuri sociale apar la locurile de muncă, cu contractele de muncă? Sunt lucruri mult mai complicate decât să stabilești că ai nevoie de certificatul de sănătate. Eu sunt printre puținii – sau, nu suntem foarte mulți – politicieni care foarte direct, de la bun început, am avut o poziție fermă în ceea ce privește vaccinarea și necesitatea vaccinării. Vaccinul face diferența dintre viață și moarte. Vaccinurile în secolul XX ne-au salvat nu numai pe noi. Mulți dintre noi, dacă nu ar exista vaccinuri, nu am fi în aici.

Filip Standavid: Nu am fi în viață. Nu vă contrazic. 40% din populația adultă a României e de acrod cu dumneavoastră. Restul de 60%?

Kelemen Hunor: Nu este un vaccin nou-nouț, inventat într-o săptămână sau într-un an. Este un vaccin – este o tehnologie care de 10 ani de zile, se știe, a fost căutată o soluție pentru HIV, a fost o soluție căutată pentru cancer. Uite, din acest punct de vedere, tehnologia, știința, s-a dezvoltat enorm de mult. Iarăși, nu există ceva nou. Prin forța argumentelor trebuie să explicăm oamenilor de ce este nevoie și de ce nu există niciun pericol... deci, pericolul, riscul, este mult mai mic să te vaccinezi, decât să nu te vaccinezi.

Filip Standavid: Sunteți, adică, de acord cu ministrul Rafila care spune că mai degrabă prin persuasiune, prin convingere s-ar putea câștiga discuția asta?

Kelemen Hunor: Da, absolut. Oricum, nu poți să faci obligatoriu. Nu poți să legi omul, nu poți să aduci jandarmul să țină mâinile...

Filip Standavid: ...legate și, hai, cu vaccinul.

Kelemen Hunor: Nu merge. Deci, prin convingere, prin forța argumentelor, dar din când în când trebuie să fii ferm și nu trebuie să lași loc de portițe mici. În România, de obicei, noi avem o problemă.

Filip Standavid: O regulă și 50 de excepții.

Kelemen Hunor: Facem o regulă destul de corectă, dar, după aceea, dăm excepții. Lăsăm portița mică și toată lumea se înghesuie să iasă prin portița mică și asta nu este bine. Deci, din punctul meu de vedere, da – pentru vaccinare. Din punct de vedere medical, din punct de vedere al sănătății publice, e absolut justificat. Dar, trebuie să găsești o regulă prin care se poate aplica. Prin care nu creezi iarăși probleme, dincolo de problema pe care vrei să o rezolvi. Și, aici, încă mai sunt discuții, fără să intrăm în detalii, important e să avem proiectul săptămâna viitoare în Parlament. Dacă nu avem proiectul săptămâna viitoare în Parlament, nu avem cum să trecem prin cele două Camere, în această sesiune Parlamentară și asta înseamnă...

Filip Standavid: Vă așteptați să se miște lucrurile într-atât de repede? Să intre în procedurile de avizare?

Kelemen Hunor: Eu sper că da. Dar nu depinde de mine. Deci, eu cu colegii mei încercăm să aducem contribuția noastră, dar eu nu pot să garantez pentru ceilalți. Eu cred că ar fi fost bine și ar fi bine să avem legea aprobată până la sfârșitul anului. Rafila mai propune un lucru foarte important: necesitatea certificatului devine obligatorie în momentul în care crește incidența. Deci, nu în fiecare zi, nu în toate condițiile trebuie să vii cu certificat și este corect. Și atunci toată lumea știe – dacă incidența crește, dacă vine valul 5 peste noi sau cine știe câte valuri vor mai fi. Atunci, în momentul în care am atins incidența de 1,5 la 1000, automat...

Filip Standavid: ...regulile sunt următoarele.

Kelemen Hunor: Da. Și atunci nu ai nicio problemă în ceea ce privește aplicarea și claritatea reglementărilor. Medicii, și ei, spun de foarte multe ori că reglementările nu sunt foarte coerente. Nu au fost foarte coerente. Este adevărat că s-a mai întâmplat ca autoritățile să reglementeze un pic mai incoerent anumite chestiuni, dar eu le-am spus lor că am văzut că și în zona medicală există păreri diferite despre anumite chestiuni, fiindcă este în evoluție. Știința și cunoștințele noastre despre acest virus, despre această pandemie, cum putem trata, cum putem aplica vaccinul, este în dezvoltare. Ce știm astăzi, nu știam acum un an. Ce știam acum un an, nu știam în 2019 și probabil că vom știi mult mai mult peste un an, peste doi ani de zile. E normal să existe discuții. Dar, statul trebuie să aducă reglementări extrem-extrem de corecte, transparente și clare pentru societate, pentru cetățeni și reglementări predictibile. Să știi ce urmează, dacă se întâmplă un anumit lucru, atunci se întâmplă ceea ce propune în acest moment...

Filip Standavid: ...ceea ce prevede această lege.

Kelemen Hunor: Da. Dacă nu te-ai conformat, există sancțiuni. În Grecia, ce au făcut? Grecii au făcut un lucru absolut brutal, dar în același timp interesant. Pensionarii dacă nu sunt vaccinați, cei care nu sunt vaccinați, automat, în fiecare lună, 100 de euro din pensie se duce către bugetul de stat, fiindcă este categoria cea mai vulnerabilă, în continuare. Prin această modalitate, ei încearcă să stimuleze pofta de vaccinare. În Germania, în alte state există alte reglementări și există alte modalități prin care încerci să stimulezi vaccinarea. La noi ce se întâmplă? Omul citește ceva pe internet, după aceea algoritmul dă articole similare și algoritmul te ajută să te închizi în bula ta și, după aceea, doar informații de un anumit tip să vină spre tine și te baricadezi în certitudinile tale mai...

Filip Standavid: Oricare ar fi ele.

Kelemen Hunor: Da. Și nu verifici informația. Asta e o altă problemă: cum putem să aducem argumente, cum putem să explicăm – cine, ce responsabilitate are și ce posibilități are de a explica oamenilor că vaccinul nu este împotriva omului. Prin vaccin nimeni nu vrea să extermine populația Pământului.

Filip Standavid: Mai multe dintre restricțiile anti-epidemice, însă, s-au îmblânzit cu ocazia sărbătorilor. De Crăciun și Revelion o să fie liber ca pe vremurile din 2019, caz în care v-aș întreba: dumneavoastră înțelegeți de ce se mai justifică starea de alertă? Care ar fi argumentul juridic pentru menținerea ei?

Kelemen Hunor: Starea de alertă trebuie menținută fiindcă vedem cum într-o săptămână – în 12 zile, 14 zile – dacă cresc îmbolnăvirile, nu mai poți să le oprești. Deci, trebuie să ai acest instrument și acest instrument este starea de alertă. Poți s-o oprești din punctul meu de vedere când ai siguranța că, cel puțin pentru un an de zile, pentru jumate de an, nu se întoarce boala. Deși, eu cred că mai repede de primăvară, de vara anului 2022, e aproape imposibil să argumentezi o decizie în această privință – să ridici starea de alertă. Ea lasă în mâna autorităților anumite decizii rapide, în funcție de evoluția bolii. Nu este starea aceea de urgență, cum era în 2020 la începutul anului, dar este totuși o modalitate prin care autoritățile pot interveni mai rapid dacă este nevoie.

Filip Standavid: Sunt, însă, suspendate și o serie de mecanisme de control asupra achizițiilor publice și tocmai ce ne-am trezit săptămâna aceasta că premierul Ciucă trimite corpul de control la DSU (Departamentul pentru Situații de Urgență) să verifice în ce fel s-au împărțit acele contracte pentru 70 de milioane de teste de salivă pentru elevi care n-au... s-au terminat din prima săptămână.

Kelemen Hunor: S-au terminat, după care a crescut prețul...

Filip Standavid: ...de două sau de vreo trei ori.

Kelemen Hunor: Pe piață există speculație permanentă și foarte bine că a trimis premierul Ciucă corpul de control. Dacă există suspiciune trebuie verificată, dacă este adevărată sau nu. În această perioadă de pandemie, ați văzut, unii au profitat și vor profita. Sectorul IT a crescut în acești doi ani, fiindcă online-ul a ajutat. Industria farmaceutică a crescut în această perioadă sau, cel puțin, câteva sectoare de la Pfizer, BioNTech, până la Moderna și alte firme au crescut ca putere financiară.

Filip Standavid: Și este un fenomen global.

Kelemen Hunor: Deci, nu este ceva românesc. În business se speculează, dar nu trebuie să accepți când se speculează pe sănătatea copiilor, pe sănătatea și pe banii contribuabililor.

Filip Standavid: Asta e una și a doua ar fi prin intervenție guvernamentală. Vă întreb iarăși, ați mai auzit dumneavoastră ceva despre licitațiile de la Unifarm?

Kelemen Hunor: Acolo am înțeles că există o verificare în continuare de către Procuratură sau de către DNA, dacă nu mă înșel. Nu pot să știu amănuntele, dar dosarul a fost deschis și, după câte știu eu, este în anchetă. Despre anchete, nici dacă am știi ceva nu am putea discuta, dar nici nu știu în ce fază este ancheta, dar e foarte bine dacă s-a deschis ancheta. Eu sunt pentru aceste verificări, și dacă suntem în stare de alertă, și dacă nu suntem, fiindcă businessul e un lucru și să faci speculații peste orice măsură, când e vorba de bani publici și de sănătate, nu se poate accepta.

Filip Standavid: Ați spus, domnule Kelemen, în repetate rânduri, că UDMR nu face figurație în cabinetul Ciucă și că acest guvern trebuie să își asume reforme constituționale consistente. La ce vă gândiți, mai exact?

Kelemen Hunor: În 2013-2014, ca să ne întoarcem un pic în timp, a fost o încercare de a modifica Constituția destul de radical și a fost o majoritate absolut confortabilă pentru amendarea Constituției, dar nu a trecut de Curtea Constituțională. Deci, nu trebuie să ne întoarcem în anul 2013 și nu trebuie să încercăm o modificare radicală în foarte multe puncte ale Constituției, fiindcă nu va merge – Curtea a zis 'nu'. Dar, sunt câteva puncte care trebuie discutate, deci, în acest moment, eu nu sunt pentru o revizuire a Constituției în toate părțile fiindcă nu se poate, nu e timp, nu e cazul. O nouă Constituție nu se poate pentru că nu suntem Adunarea Constituantă. În acest ciclu, până în 2024, nu se poate. Noi am propus așa: să discutăm și să dezbatem, dacă putem clarifica, România este o republică semiprezidențială sau trebuie să schimbăm acest lucru spre republică parlamentară. Din punctul meu de vedere – nu am ascuns niciodată acest lucru – pentru România mai bine ar fi o republică parlamentară. Adică, Parlamentul alege președintele țării. Așa cum se întâmplă în jur de 17 state membre din UE – sigur, sunt state cu constituție foarte clară, monarhie constituțională, acolo nu se pune problema – în celelalte state, în marea majoritate a statelor UE, vorbim de republică parlamentară. Acest lucru trebuie clarificat fiindcă România, în acest moment, nu este nici așa, nici pe invers. Republică prezidențială înseamnă sistemul american, unde președintele ales este și șeful executivului. Republică semiprezidențială este Franța, unde președintele ales nu este șeful executivului, dar în orice moment poate schimba premierul.

Filip Standavid: Într-o oarecare măsură, asemănător cu ceea ce se întâmplă aici.

Kelemen Hunor: În România nu este așa.

Filip Standavid: Într-o oarecare măsură.

Kelemen Hunor: Da. Într-o oarecare măsură. Președintele are atribuții executive, guvernul este executivul – se suprapun anumite atribuții. Aici nu vorbim de președintele Iohannis. Nu vorbim de foștii președinți, fiindcă vorbim despre viitor. Nu atinge în niciun fel actualul mandat al președintelui, dar acest lucru trebuie clarificat, fiindcă foarte multe conflicte, pe parcursul anilor, era vorba de această incertitudine sau neclaritate a Constituției. Noi am propus republică parlamentară.

Filip Standavid: Dar, la cum știți dumneavoastră că funcționează guvernele de coaliție, chiar și cele cu majoritate solidă în România, vedeți un cabinet în stare să își asume cu adevărat o rescriere a legii fundamentale în anumite puncte?

Kelemen Hunor: Da. Eu sunt convins că da. Încă nu am discutat detaliile. Am spus că vom discuta la începutul anului viitor, fiindcă acum sunt alte priorități. Bugetul, PNRR-ul și așa mai departe. La un moment dat, trebuie să abordăm această chestiune. Dacă nu o facem în 2022, nu mai facem. E clar că în 2023-2024 nu poți să faci. Oricum, vom avea o presiune pentru revizuirea Constituției – începutul anului viitor ne va prinde cu această presiune, vrem – nu vrem. Există un proiect de revizuire a Constituției – „fără penali în funcții publice”, dacă nu mă înșel chiar așa sună – și în Senat, acel proiect va fi votat de toată lumea. Și de inițiatori și de ceilalți, fiindcă așa e normal. Dacă trece de Senat acest proiect, și va trece la un moment dat, atunci, în 30 de zile trebuie să convoci un referendum. De aceea, eu cred că dacă deschidem calea revizuirii în această privință, atunci trebuie să discutăm dacă mai punem ceva pe lângă. Și, e de discutat. Eu nu mă ascund după deget. Eu spun că asta este viziunea noastră. Asta am spus și în 2003 când am revizuit Constituția. Asta am spus și în 1990-1991 – eu nu eram în politică. Eram jurnalist, la acea vreme. Asta am spus și în 2013 când am încercat revizuirea Constituției. Acest lucru îl spun și în 2021. Unora le place, altora nu. Dar, asta nu înseamnă că nu trebuie să susțin cu argumente un punct de vedere din perspectiva noastră – un punct de vedere foarte-foarte corect.

Filip Standavid: În fine, domnule Kelemen, pe parcursul negocierilor pentru formare a acestui guvern a făcut carieră o declarație a dumneavoastră din noiembrie. Citez: „Orice lucru este posibil. Un singur lucru nu e posibil și nu va fi posibil – UDMR să fie element de decor într-un guvern, să stăm noi cu pantalonii dați jos până la genunchi și să așteptăm poștașul zâmbind în fiecare lună.” Sensul declarației este foarte limpede, însă am tot așteptat de atunci încoace să vă întreb, și ar fi mare păcat să ratez ocazia. Care e originea vorbei ăsteia?

Kelemen Hunor: Știți că se referă că nu putem sta umiliți, nu putem să fim decor. Este și în limba română, există și în cultura maghiară astfel de vorbe, dacă ne gândim bine, dau exact acest sens a celor spuse de mine. Poate eram un pic nervos. Nu am spus nimic extravagant.

Filip Standavid: Pe românește, este de-a dreptul brutală: „ții mortul în balcon să vină pensia.”

Kelemen Hunor: Este și în maghiară exact așa. Face parte din element de decor. Am spus un lucru pe care fiecare l-a interpretat după gust. Unii așa, alții altfel, dar cred că am spus exact ce era de spus în acel moment și mă bucur că toată lumea a înțeles că e bine să... dacă ne asumăm un parteneriat în comun, atunci nu se poate accepta ca cineva să fie doar pentru a zâmbi, pentru a face figurație.

Filip Standavid: Are acest moment legătură cu un alt celebru moment? (maghiară)

Kelemen Hunor: Nu, ăsta nu are nicio legătură cu acel moment. Atunci a fost președintele în campanie electorală cu PNL-ul. Chestia asta, noi am discutat la un moment dat, acum un an de zile, am închis subiectul. Punct.

Filip Standavid: De curiozitate, cum sună în maghiară vorba asta? Cea cu așteptatul poștașului cu pantalonii dați jos până la genunchi.

Kelemen Hunor: Oh, sunt mai multe variante. În primul rând, nu poți să mergi cu pantalonii dați jos, la pământ. (maghiară) Deci, sunt mai multe variante, depinde de regiune. Se poate spune în mai multe feluri, dar sensul este același. Nu poți să fii decor într-o construcție politică.

Filip Standavid: Kelemen Hunor, vă mulțumesc.

Kelemen Hunor: Și eu vă mulțumesc.