Podcast Cosmin Prelipceanu & Marco Badea: Cât timp ar putea dura invazia rusă din Ucraina şi câte zile mai are Raed Arafat în fruntea DSU

COSMIN: Bun venit la Digi Context! Un podcast digi24.ro despre cele mai importante evenimente ale săptămânii văzute dintr-o pespectivă diferintă de cea de la ştiri. Mai multe informaţii şi ceva mai mult recul, ca să vedeţi mai limpede întâmplările care domină actualitatea. Suntem Cosmin Prelipceanu și Marco Badea.

MARCO: În această ediție ... Rusia şi-ar dori un război în Ucraina. Ar avea nevoie de el din mai multe motive, dar nu poate. Pentru o invazie cum lasă să se credă că ar fi cea pe care o pregăteşte, Rusia ar avea nevoie de o mobilizare între o lună şi două. Armata Rusiei duce lipsă de logistică modernă. Iar la nivelul actual de mobilizare a unui prim eşalon, costurile sunt de milioane de dolari pe zi, bani pe care Rusia şi-i rupe de la gură. Chiar şi aşa, un raport neoficial al Comisiei Europene susţine că amenințarea militară a Rusiei este una reală. Nu este un bluf al lui Putin.

COSMIN: Vom analiza împreună raportul în cele ce urmează, mai ales că în această săptămână este programată convorbirea Biden – Putin. Preşedinţii Americii şi Rusiei se vor auzi la telefon după ce miniştrii lor de externe nu s-au auzit deloc, chit că au stat la aceeaşi masă, la conferinţa de securitate de la Stockholm de săptămâna trecută. În ce direcţie se îndreaptă criza ruso-ucraineană, imediat la Digi Context. Şi tot în această ediţie ... despre cât de mult se clatină scaunul pe care stă Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din România.

MARCO: Unul din subiectele cele mai discutate în spațiul public după instalarea guvernului PSD-PNL-UDMR este rolul Secretarului de Stat, Raed Arafat. PSD vrea să-i taie din atribuțiile care i-au fost desemnate pentru gestionarea pandemiei de COVID-19. Încă de la audierile din Parlament, înainte de învestirea Guvernului Ciucă, Alexandru Rafila a dat de înțeles că Raed Arafat nu se va mai ocupa de gestionarea măsurilor anti-pandemice. Acesta a spus că deși DSU „și-a făcut bine treaba”, însă măsurile sanitare ar trebui luate și asumate de Ministerul Sănătății și nu de altă instituție.

COSMIN: Serviciile de informaţii americane, citate de CNN, au estimat la 170 de mii numărul de soldaţi pe care ruşii i-au adus la graniţa de est a Ucrainei. Cu vreo două săptămâni în urmă, serviciile ucrainene vorbeau despre 90 de mii. Şi, pentru că soldaţii nu se văd din satelit, ruşii au făcut în aşa fel încât mobilizarea lor să fie remarcată. Au adus un număr impresionant de maşini. De luptă şi transport. Ca să fie evident că pregătesc ceva. Unii s-ar putea să se întrebe de ce este atât de preocupant ce fac ruşii pe teritoriul lor, sputnik îşi tot pune această întrebare, ca să îi ajute pe cititori să privească întâmplarea din unghi rusesc. Secretarul general NATO – Jens Stoltenberg ne lămureşte. Sunt mult prea multe maşini militare aduse în acelaşi loc, manevra nu este justificată de nimic şi, poate cel mai important, concentrarea militară nu a fost anunţată. Rusia nu a prevenit pe nimeni că face această concetrare de trupe.

O manevră scumpă. Chiar foarte scumpă. În weekend, un înalt oficial militar ucrainean a estimat doar costurile întreţinerii celor 90 de mii de dodaţi ruşi şi a maşinilor lor la 10 milioane de dolari pe zi. Cu o situaţie economică nu tocmai roză, închipuiţi-vă că Marea Rusie are un PIB per capita mai mic decât al României, această afacere a ameninţării cu războiul merită pentru Kremlin?

În acest weekend, Politico a pus mâna pe un raport neoficial al Comisiei Europene care caracterizează starea de spirit de la Washington drept extrem de tensionată, îngrijorată în legătură cu ameninţarea militară a Rusiei. Analiştii care fac raportul susţin că sunt încredinţaţi că ameinţarea militară nu este un bluf al lui Putin. În susţinerea acestei constatări, acelaşi Politico citează un specialist politico-militar de la Kiev care aseamănă actuala criză cu cea a rachetelor sovietice din Cuba, din anii 60. În raport se spune, totuşi că Rusia nu are capacitatea de a lansa un atac pe scară largă şi nici să îl susţină pe termen lung, pentru că ruşilor le lipseşte logistica. Şi conchide că nu există o ameninţare a unei invazii imediate.

În loc să pornească un război cald, susţine raportul Comisiei Europene, Putin va prefera să se joace cu ameinţarile. El vrea să arate că e de-a dreptul enervat de perspectiva aderării Ucrainei la NATO, asta pe termen lung. Pe termen scurt, Putin este exasperat de colaborarea militară tot mai strânsă dintre Armata Ucraineană şi NATO, în mod special cu SUA şi Marea Britanie. De curând, ucrainenii au cumpărat tehnologie militară superioară celei pe care o deţine Rusia. De exemplu drone, fabricate în Turcia, pe care le foloseşte pentru a lovi artileria separatiştilor ruşi din Donbas, în estul Ucrainei.

MARCO: Ruşii şi-ar mai dori şi un continuum teritorial între Rusia şi Crimeea, peninsula anexată ilegal în 2014. Adică un teritoriu rusesc, care să lege Crimeea de Rusia prin Ucraina. Sau să invadeze pur şi simplu Ucraina cum au făcut în Georgia în 2008, pretinzând că ucrainenii folosesc armata împotriva populaţiei ruse.

COSMIN: Acestea sunt celelalte două scenarii luate în calcul în raport. Dar rămâne ideea că, potrivit estimărilor analiştilor, asta nu se poate întâmpla acum pentru că ar costa mai mult decât ruşii îşi pot permite. Ce îşi permit este să facă scandal şi să ceară să stea de vorbă direct cu americanii. În formatul european, patronat de Germania şi Franţa, Putin a refuzat luna trecută să se vadă cu Angela Merkel. Aparent, orgoliul Kremlinului de fostă putere mondială este mângâiat doar de o relaţie directă cu SUA. Ceea ce se va şi întâmpla. Preşedintele Joe Biden spunea vineri la o conferinţă de presă că pune în practică un set de iniţiative care vor face imposibil ca Putin să pună în practică ce toată lumea se teme că va face.

Ce pare clar din capul locului este ca SUA şi aliaţii din NATO nu par dispuşi să dea înapoi. Secretarul general Jens Stoltenberg a declarat la Stockholm că numai Ucraina şi cei 30 de aliaţi vor decide când li se alătură Kievul. Rusia n-are ce spune aici. Rusia nu are drept de veto. Şi a adăugat că Rusia nu are niciun drept de a-şi controla vecinii prin stabilirea de sefere de influenţă.

MARCO: Suntem pe 24 noiembrie, în ziua audierii miniștrilor guvernului Ciucă. Propus pentru a ocupa funcția de ministru al Sănătății, medicul și deputatul PSD Alexandru Rafila spune că măsurile sanitare ar trebui luate și asumate de Ministerul Sănătății și nu de altă instituție. El a făcut referire în acest caz la Departamentul pentru Situații de Urgență, condus de secretarul de stat Raed Arafat, care face parte din Ministerul de Interne.

Alexandru Rafila a pus că DSU şi-a făcut foarte bine treaba în România, iar doctorul Arafat este un foarte bun profesionist. Însă politica de sănătate şi sănătate publică, în viziunea social-democratului Rafila, o face Ministerul Sănătăţii. Acesta a declarat că măsurile de sănătate publică trebuie luate și asumate de Ministerul Sănătăţii.

După ce a fost învestit în funcție, Alexandru Rafila a vorbit despre o schimbare a atribuțiilor în cadrul Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU), care ia anumite decizii şi care ulterior sunt aprobate printr-o hotărâre a Guvernului. CNSU e în coordonarea premierului, are un vicepreşedinte în persoana şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, dar noul ministru al sănătății crede că acolo trebuie să existe şi o responsabilitate directă şi o coordonare sau, dacă vreţi, o poziţie care să ia decizia în funcţie de domeniul în care există urgență.

Ministrul Rafila a transmis că nu se poate ca aceste măsuri cu impact pentru sănătatea publică să fie aprobate de o altă structură, iar Ministerul Sănătății să răspundă și să lucreze ca o anexă a unei suprastructuri. Astfel, ministrul Rafila a declarat că va exista o discuţie la nivelul Guvernului, încât acest mecanism să fie schimbat, iar Ministerul Sănătății să aibă toate pârghiile la dispoziţie, inclusiv date despre situaţia pandemică în timp real.

COSMIN: Tensiunile nu au întârziat să apară. La ședința de guvern din 3 decembrie a avut loc un moment tensionat, în care Raed Arafat, pe baza recomandărilor INSP, a propus testarea PCR tuturor celor care vin în țară începând de duminică, 5 decembrie, pe fondul apariției variantei Omicron a coronavirusului, însă propunerea sa a fost respinsă. Cum s-a finalizat disputa?

MARCO: Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, și ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, s-au opus acestei propuneri. Argumentul a fost legat de pericolul blocării vămilor exact în perioada de sărbători când se întorc în țară românii din Diaspora. Arafat a primit sarcină să revină cu un alt proiect de gestionare a pandemiei în perioada vacanței de iarnă.

Invitat la interviurile Digi24.ro, vicepremierul Sorin Grindeanu a explicat până acum toate deciziile veneau dintr-o anumită zonă, DSU. Social-democratul crede că este o hotărâre corectă ca Ministerul Sănătății să fie mai implicat în aceste hotărâri. Cu referire la Raed Arafat, Grindeanu a spus că nu e suficient „un singur om” pentru gestionarea pandemiei și că ministrul sănătății, Alexandru Rafila, ar trebui aibă o implicare mai mare.

Imediat, Raed Arafat, a reacționat și a spus că instituţia pe care o conduce „nu se bagă peste Ministerul Sănătăţii”, iar „DSU nu este un om”. Șeful DSU a mai subliniat că „dacă deranjează şeful, există o cale: păstrezi sistemul, scapi de șef. Însă, sistemele, spune Raed Arafat, nu se construiesc pentru un om. Ele se construiesc pentru o țară și trebuie să continue indiferent cine este la capul lor.

În weekend, președintele PSD, Marcel Ciolacu, a negat existența vreunui conflict între Alexandru Rafila și Raed Arafat, declarându-se ferm convins că cei doi vor avea o colaborare bună și se vor completa reciproc.

Alexandru Rafila a declarat și că sunt puține persoane care să fi vorbit la fel de elogios” despre șeful DSU precum a făcut-o el, precizând că nu are o problemă personală cu Raed Arafat. În schimb, în opinia ministrului Sănătății, atribuțiile cu privire la sănătatea publică trebuie restabilite în așa fel încât responsabilii să fie identificați mult mai ușor.

COSMIN: Digi Context la final. Atât pentru această ediţie. Nu uitaţi, analizele şi explicaţiile noastre sunt pe digi24.ro Pe data viitoare. Cu bine.