Podcast Ce miniştri se joacă cu răbdarea lui Nicolae Ciucă şi ce înseamnă achiziţia de F-16 vechi din Norvegia. Afacere bună sau ţeapă?

          

          

COSMIN: Bun venit la Digi Context! Un podcast digi24.ro despre cele mai importante evenimente ale săptămânii văzute dintr-o perspectivă diferită de cea de la ştiri. Mai multe informaţii şi ceva mai mult recul, ca să vedeţi  mai limpede întâmplările care domină actualitatea. Suntem Cosmin Prelipceanu și Marco Badea. 

MARCO: În această ediție... o primă mostră despre cum funcţionează premierul Nicolae Ciucă. Sau mai bine spus despre cum funcţionează răbdarea lui. La nici 24 de ore după ce i-a cerut imperativ lui Florin Roman să-şi lămurească situaţia studiilor, adică să spună publicului dacă a minţit sau nu în CV, Florin Roman şi-a dat demisia.

COSMIN: Ministrul cercetării, de-acum fostul ministru al cercetării, a fost doar unul dintre membrii cabinetului care se joacă cu răbdarea premierului Ciucă. Există câteva subiecte tari, care îi dau mari bătăi de cap prim-ministrului şi pare că responsabili au alte planuri. Cine este pe lista scurtă a lui Nicolae Ciucă şi de ce se joacă respectivii cu răbdarea premierului vă spunem imediat. Şi tot în această ediţie... despre avioanele F-16 din Norvegia, vechi de 40 de ani, pe care vrea să le cumpere România. 

MARCO: Este unul din subiectele care au ocupat agenda publică la începutul acestei luni. România va cumpăra 32 de avioane F-16 din Norvegia cu 450 de milioane de euro. Avioanele vor fi scoase din uz de Norvegia. Ministerul Apărării dă însă asigurări că avioanele cumpărate de România, chiar dacă sunt mai vechi și folosite, mai sunt bune cel puțin încă 10 ani. Aflăm puțin mai târziu care sunt avantajele și dezavantajele acestei achiziții.

COSMIN: S-a întâmplat destul de repede. Începuse deja să fie o problemă de imagine pentru Nicolae Ciucă. Florin Roman, ministrul cercetării, nu a putut răspunde criticilor că şi-a cosmetizat CV-ul. Lucrări care nu există, lucrări care există dar sunt plagiate şi diplome şi titluri pe care pretinde că le-a obţinut, dar nimeni nu confirmă.

Multe de lămurit. O lucrare de dizertaţie de master pe care universitatea n-a mai găsit-o. Multe zile nici Florin Roman nu şi-a găsit-o. Când, finalmente a oferit ziariştilor ce îi ceruseră, surpriza a fost ca în loc de dizertație să apară un referat de 10 pagini, în mare parte copiat fără citarea surselor. Un plagiat, au spus mulţi. În faţa acestor constatări, aproape de domeniul evidenţei, Florin Roman s-a închis în biroul de la minister. Şi exact când premierul i-a cerut să lămurească lucrurile, Universitatea Babes Bolyai, într-un răspuns pentru libertatea, a anunţat că nu îl găseşte în arhive pe Florin Roman. Ministrul pretinsese în cv că a terminat acolo licenţa. Universitatea a spus să domnul Roman nici nu a terminat un program universitar şi nici licenţa nu şi-a dat-o la UBB. Singura menţionare a lui în documente este de absolvent al unui colegiu neacreditat la o subsidiară UBB.

După dezvăluirile din Libertatea, premierul l-a chemat la ordine pe Florin Roman. Cu deznodământ rapid: ministrul cercetării şi-a dat demisia.  

Şi lista miniştrilor care îi pun răbdarea la încercare lui Nicolae Ciucă e ceva mai lungă. Zilele acestea la Bucureşti se face bugetul. E târziu, e foarte târziu, dar întârzierea nu este o premieră. Politicienii se scuză întotdeauna că se poate intra în noul an şi fără buget. Temporar, până este dat gata noul buget, se poate folosi cel vechi. Nu contează că nimeni nu ştie nimic, că toată lumea stă cu sufletul la gură ... cine ştie ce grozăvii or apărea acolo ... şi nu se pot face planuri realiste pentru începutul lui 2022. Pe politicieni nu îi interesează lumea reală. Ei se joacă cu realitatea în interesul lor şi al partidelor lor. În treacăt, să spunem că dacă domnii politicieni ar fi lucrat într-o firmă, la privat, nu şi-ar fi permis să înceapă anul fără buget, că doar erau banii lor în joc. 

La acest capitol, premierul intră în coliziune cu ministrul finanţelor. Nicolae Ciucă a anunţat public un termen pentru finalizarea şi votarea bugetului. Ministrul Adrian Cîciu nu şi nu. Dilema lui este dacă e mai important să te ţii de cuvânt sau să obţii mai mult pentru ai tăi. La capitolul promisiuni ar fi că în 2022 nu vor fi majorate taxe sau impozite şi nici nu vor apărea unele noi. Şi totuşi, nu s-ar putea ... totuşi să apară o suprataxare pentru marile companii sau toţi cetăţenii să ne spună nouă cum şi-au luat apartamentele de la bloc? Ultimele săptămâni au fost un du-te-vino permanent. După ce se stabilea ceva în coaliţie, ministrul finanţelor revenea cu o propunere suplimentară. Dansul continuă şi acum iar Nicolae Ciucă începe să-şi piardă răbdarea. 

Pe de altă parte, este foarte posibil ca ministrul Cîciu să fi petrecut suficient de multe zile la minister ca să înţeleagă că nu se poate. Pur şi simplu nu se poate face un buget în care să încapă toate fantasmele politicienilor populişti şi să fie loc şi pentru investiţii. Şi toate astea în condiţiile în care Comisia Europeană te strânge cu uşa pentru deficit excesiv. 

MARCO: Doar că ceasul ticăie. Bugetul ar trebui să fie gata până de Crăciun şi Nicolae Ciucă e militar. Pentru el, cuvântul dat nu stă în balanţă cu nimic. 

COSMIN: A doua problemă a premierului este că vine valul 5. România are deja transmitere comunitară cu Omicron. Este doar o chestiune de zile până când tulpina va deveni dominantă. După sărbători nimic nu va putea opri explozia cazurilor. Şi nimeni nu este pregătit. Coşmarul valului 4 pare să se repete identic. Într-o atmosferă generalizată de inconştienţă, alimentată din plin de politicieni, ţara se pregăteşte de sărbătoare. Ce-o fi după, nu pare să conteze. O mare diferenţă faţă de sărbătoarea de astă-vară ar putea fi acum certificatul verde, doar că ministrul sănătăţii trage de timp. A oprit un proiect legislativ care era pe ultima sută de metri. Şi a luat-o de la capăt. Ca să pară că e altceva, i-a schimbat numele şi îi dă într-una că oamenii ar trebui să se testeze la nesfârşit pe banii contribuabililor. Nu pare să se grăbească şi singura explicaţie logică, în locul niciuneia oficiale,  este că domnul Alexandru Rafila are de mulţumit populaţia care se opune vaccinării, care ar face bine ca în loc să voteze AUR să se mute la PSD. 

Şi premierul nu mai are răbdare. Nicolae Ciucă l-a chemat deja la ordine şi pe profesorul doctor Alexandru Rafila. I-a cerut să vină urgent cu detaliile proiectului legislativ şi să-i spună când va funcţiona certificatul verde în România. 

MARCO: Fundiţele roşii ale siguranţelor prinse de rachetele şi bombele acroşate sub aripi, care flutură în bătaia vântului, creează un ciudat contrast cu spinările cenuşii ale avioanelor F16 româneşti staţionate pe pista de la baza aeriană Borcea, de lângă Feteşti. 

Însoţit de alţi doi piloţi şi o mână de tehnici, a căror sarcini, printre altele, este îndepărtarea „fundiţelor” înainte de decolare, un comandant al escadrilei 53 de F-16 se deplasează, cu paşi repezi, spre avionul său. E zi de antrenament. Misiunea de azi este rezumată în expresia „trageri reale cu muniţie de luptă în poligon”. Piloţii escadrilei sunt nerăbdători să zboare. Şi să tragă. 

România are deja o escadrilă de 17 avioane F-16, cumpărate în două tranșe, din Portugalia. Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a trimis Parlamentului o scrisoare oficială prin care cere aprobarea formală pentru achiziția a 32 de avioane de vânătoare F-16 de la guvernul Norvegiei. Suma totală a achiziţiei este de 454 de milioane de euro fără TVA, din care 354 de milioane sunt pentru procurarea propriu-zisă a avioanelor, iar 100 de milioane pentru suport logistic şi echipamente necesare modernizării. 

COSMIN: Într-o intervenție la Digi24, ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a spus că eticheta „second hand” cu nuanța ei ușor depreciativă nu trebuie aplicată în cazul aeronavelor militare. Acesta a spus că avem atâta securitate câtă putem să plătim. Social-democratul a mai subliniat că modernizarea se va face la Aerostar Bacău, cu echipamente și servicii logistice furnizare de americani. Ce înseamnă, însă, noua achiziție? 

MARCO: Avioanele F-16 achiziționate de România sunt aparate bune, viabile și funcționale cel puțin încă 10 ani. Cu cât ai mai multe avioane, cu atât ai mai multe avioane gata de luptă imediat. Normele NATO spun că, în mod normal, orice flotă aeriană e abia între 50% și 70% operațională în secunda asta. Să ne imaginăm că avem o flotă de 100 de avioane. Putem ridica instant de la sol, în medie, cam jumătate dintre ele. Niciodată nu poți să le ridici pe toate, pentru că unele sunt în hangar, altora le schimbi uleiul, iar altele sunt în revizie capitală. 

Dacă ai totuși avioane vechi, într-un fel e bine doar dacă ai destul de multe. De ce? Pentru că în felul ăsta te asiguri că ai și mulți piloți care se pot antrena și astfel, teoretic, vei avea mai mulți piloți mai bine pregătiți și capabili să facă tranziția la F-35.

Dar există și dezavantaje. Chiar dacă costurile acestei achiziții sunt mai mici în prezent, experții în apărare susțin că ele vor fi mai mari pe viitor, pentru că avioanele F-16 vechi de acum 40 de ani nu se mai fabrică în prezent. Piesele de schimb nu sunt toate aceleași la un avion F-16 din 1980 ca la un F-16 din 2021. În plus, într-o situație excepțională de luptă, dacă ți se strică o piesă, trebuie să o comanzi în SUA, daca nu ai deja un depozit în România, iar dacă ești în război nu este deloc avantajoasă această variantă. 

Mai există o variantă în care se defectează o piesă: Canibalizarea. Ca să îmbunătățești lucrurile și să ai în continuare aeronave pe care să zbori, trebuie să-ți canibalizezi flota. Un număr mare de avioane îți permite să recurgi la o astfel de variantă, dar aceasta este rușinoasă.

România a făcut acest lucru în anii 90, când au fost modernizate avioanele MIG- 21. Forțele Aeriene au decis atunci modernizarea a 111 de aeronave cu avionică nouă și sisteme care să fie compatibile NATO din cele aproximativ 400 câte intraseră în dotarea Forțelor Aeriene Române în anii '60-'80. În prezent, România mai are în jur de 20-30 de astfel de MiG-uri. Prin canibalizare, România a folosit piese de la un MIG ca să le pună la alt MIG. 

COSMIN: Exista diferențe între un F-16 vechi și unul nou, unul nou e mai solid. În vreo 10 ani, avioanelor achiziționate de România li se epuizează resursa de zbor, pentru că norvegienii au zburat foarte mult, în condiții meteo foarte dificile. Nu îți mai permiți astfel să le ridici de la sol deoarece riști să ai surprize cu ele în aer. Cât de mari sunt limitările? 

MARCO: Fuselajul unui astfel de avion s-a uzat în timp și degeaba ai tu radar modern, pentru că fiind vechi, uzura avionului îți aduce niște limitări. Prin urmare, nu poți să îl forjezi. 

Limitările înseamnă că fie nu mai poți sa antrenezi piloții 100%, deoarece în felul ăsta riști să epuizezi resursa chiar mai devreme de 10 ani, fie ai limitari fizice la avion, ceea ce înseamnă că ai posibilitatea să cari mai puțină muniție, mai putin combustibil. Asta înseamnă o structură veche. Limitează capacitatea de lupta și antrenament.

MAPN ține secret câte ore zboară un pilot. Standardele NATO prevăd însă ca un pilot să zboare minim 180 de ore pe an. Dacă îl zbori de 3 ori pe săptămână, înveți să zbori în linie dreaptă. de la 4 zile zburate pe săptămâna poți spune că înveți lupta aeriană.

Escadrila pe care o avem acum încă nu este operațională 100%. Ea face doar poliție aeriană. Pentru a fi complet operațională, trebuie ca toți piloții să bifeze toate tipurile de misiuni, ce presupun recunoaștere aeriană, trageri antiaeriene, luptă unu la unu, luptă unu la doi, luptă doi la unu, luptă doi la doi, recunoaștere aeriană în condiții meteo grele, iarna/vara. 

Pentru a fi complet operațională o flotă, ea trebuie declarată Mission Combat Ready. Adică NATO să zică, da, ne putem baza pe piloții români într-un război că pot face toate tipurile de misiuni. 

Să nu credeți ca suhoiurile rusești de la Marea Neagră sunt aparate mai noi decât F-16-urile României. Și, într-o astfel de confruntare, cu aparate care au avionică și armamente similare, ghici ce va conta? Pregătirea piloților.

COSMIN: Digi Context la final. Atât pentru această ediţie. Nu uitaţi, analizele şi explicaţiile noastre sunt pe digi24.ro Pe data viitoare. Cu bine.