Paradoxul schimbărilor climatice: În Europa de Nord valurile de frig vor fi tot mai rare, dar mai periculoase (studiu)
Schimbările climatice cauzate de activităţile umane ar urma să aibă ca rezultat în Europa de Nord valuri de frig mai rare, dar, paradoxal, mai periculoase, potrivit unui studiu publicat miercuri, relatează AFP, citată de Agerpres.
Finlanda, Suedia şi Norvegia s-au confruntat în ianuarie cu un val de frig sever, care a depăşit recordurile: -44,6 de grade Celsius înregistrate în localitatea Vittangi (nordul Suediei), cea mai scăzută temperatură înregistrată în aceste trei ţări de la începutul secolului, şi mercurul s-a situat pentru prima dată sub -30 de grade Celsius la Oslo.
Legate de fluxurile de aer arctic, aceste episoade au perturbat grav transporturile, au deteriorat conductele de apă, au dus la închiderea şcolilor şi au determinat creşterea preţului energiei electrice, o sursă răspândită de încălzire în regiune.
Fără încălzirea de origine antropică, temperaturile înregistrate ar fi fost cu aproximativ 4 grade Celsius mai scăzute, potrivit noului studiu al cercetătorilor de la World Weather Attribution (WWA).
Pe o planetă cu 1,2 grade Celsius mai caldă decât în era preindustrială, astfel de episoade sunt rare în Europa de Nord: acum, un val de frig de cinci zile şi o zi de frig extrem sunt de cinci ori şi, respectriv, de douăsprezece ori mai puţin probabile, potrivit acestei echipe de 19 cercetători internaţionali.
Aceste episoade meteorologice extreme ar putea avea în special consecinţe fatale pentru cele mai fragile populaţii
„Valurile de frig devin din ce în ce mai puţin intense şi mai puţin frecvente, dar acesta nu este un motiv de bucurie”, avertizează Izidine Pinto de la Institutul de Meteorologie din Ţările de Jos.
„Valurile de frig rămân un risc semnificativ pentru regiune”, a subliniat Dorothy Heinrich, consilier privind riscurile climatice la Centrul Climatic al Crucii Roşii şi Semilunei Roşii.
Aceste episoade meteorologice extreme ar putea avea în special consecinţe fatale pentru cele mai fragile populaţii, pe care este esenţial să le protejăm.
„Vârstnicii, copiii, cei care trăiesc în locuinţe cu condiţii precare şi cei care se confruntă cu surse limitate de energie sau lipsa de adăpost sunt deosebit de vulnerabili la aceste temperaturi scăzute”, a menţionat Dorothy Heinrich.
Editor : B.C.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News