22 de milioane de oameni riscă să rămână fără apă. Unul din cele mai mari orașe ale lumii se apropie de „ziua zero”
Unul dintre cele mai mari orașe din lume ar putea fi la doar câteva luni distanță de a rămâne fără apă. Ciudad de México se confruntă cu o criză severă din cauza unei încrengături de probleme printre care poziția geografică, dezvoltarea urbană haotică, infrastructura, plus impactul schimbărilor climatice, informează CNN.
În cartierul Tlalpan din Ciudad de México, Alejandro Gomez a rămas fără apă curentă de mai bine de trei luni. Când se spală, strânge apa pentru a-și putea curăța toaleta.
„Este greu”, a spus el pentru CNN. „Avem nevoie de apă, este esențială pentru orice.”
Lipsa de apă nu este neobișnuită în acest cartier, dar de data aceasta se simte diferitdin cauza schimbărilor climatice.
Ani de precipitații anormal de scăzute, perioadele mai lungi de secetă și temperaturile ridicate au pus presiune și mai mult pe sistem de apă care deja se epuizează pentru a face față cererii crescute. Autoritățile au fost nevoite să introducă restricții semnificative.
„Mai multe cartiere au suferit de lipsă de apă timp de săptămâni și mai sunt încă patru luni până când încep plăile”, a declarat Christian Domínguez Sarmiento, om de știință la Universitatea Națională Autonomă din Mexic (UNAM).
Politicienii minimalizează orice sentiment de criză, dar unii experți spun că situația a atins acum niveluri atât de critice încât Ciudad de México ar putea ajunge la „ziua zero” în câteva luni.
Ciudad de México, între inundații și secetă
Orașul a fost construit pe un sol bogat în argilă – în care se scufundă acum – și este predispus la cutremure și foarte vulnerabil la schimbările climatice. Este poate unul dintre ultimele locuri pe care cineva l-ar alege pentru a construi un megaoraș astăzi. Dar aztecii au ales acest loc pentru a-și construi orașul Tenochtitlan în 1325, când acolo era o serie de lacuri. L-au construit pe o insulă, extinzând orașul spre exterior, construind rețele de canale și poduri pentru a putea lucra.
Dar spaniolii, care au sosit la începutul secolului al XVI-lea, au dărâmat o mare parte din oraș, au drenat albia lacului, au umplut canale și au distrus pădurile. Ei au văzut „apa ca pe un inamic de învins pentru ca orașul să prospere”, a spus Jose Alfredo Ramirez, arhitect și co-director al Groundlab, o organizație de cercetare în domeniul designului și politicilor.
Decizia lor a deschis calea pentru multe dintre problemele moderne ale orașului Ciudad de México. Zonele umede și râurile au fost înlocuite cu beton și asfalt. În sezonul ploios, se inundă. În sezonul uscat, este uscat.
Aproximativ 60% din apa din Ciudad de México provine din acviferul său subteran, dar acesta a fost atât de solicitat încât orașul se scufundă într-un ritm înfricoșător - în jur de 20 de centimetri pe an, potrivit cercetărilor recente. Și acviferul nu este reaprovizionat suficient de repede. Apa de ploaie se scurge pe suprafețele dure și impermeabile ale orașului, în loc să se scufunde în pământ.
Restul apei orașului este pompată la distanțe mari în sus de sursele din afara orașului, într-un proces incredibil de ineficient, în timpul căruia aproximativ 40% din apă se pierde prin scurgeri.
Cinci orașe la un pas de catastrofă
Sistemul de apă Cutzamala, o rețea de rezervoare, stații de pompare, canale și tuneluri, furnizează aproximativ 25% din apa utilizată de Valea Mexicului, care include Ciudad de México. Dar seceta severă și-a luat tributul. În prezent, la aproximativ 39% din capacitate, a rămas la un minim istoric.
„Este aproape jumătate din cantitatea de apă pe care ar trebui să o avem”, a spus Fabiola Sosa-Rodríguez, șeful departamentului de creștere economică și mediu la Universitatea Autonomă Metropolitană din Ciudad de México.
În octombrie, Conagua, comisia națională de apă a țării, a anunțat că va restricționa apa din Cutzamala cu 8% „pentru a asigura alimentarea cu apă potabilă a populației, având în vedere seceta severă”.
La doar câteva săptămâni mai târziu, oficialii au înăsprit semnificativ restricțiile, reducând apa furnizată de sistem cu aproape 25%, dând vina pe condițiile meteorologice extreme.
„Vor trebui luate măsuri pentru a putea distribui apa pe care o are Cutzamala în timp, pentru a se asigura că nu se epuizează”, a declarat Germán Arturo Martínez Santoyo, directorul general al Conagua, într-un comunicat la acea vreme.
Aproximativ 60% din Mexic se confruntă cu o secetă moderată până la excepțională, potrivit unui raport din februarie. Aproape 90% din Ciudad de México se află într-o secetă severă - și se va agrava odată cu începutul sezonului ploios, încă la câteva luni distanță.
„Ne aflăm la mijlocul sezonului uscat, cu creșteri susținute de temperatură așteptate până în aprilie sau mai”, a spus June Garcia-Becerra, profesor asistent de inginerie la Universitatea din Northern British Columbia.
Variabilitatea naturală a climei afectează puternic această parte a Mexicului. Trei ani de La Niña au adus secetă în regiune, iar apoi sosirea lui El Niño anul trecut a contribuit la realizarea unui sezon ploios dureros de scurt, care nu a reușit să umple rezervoarele.
Dar tendința pe termen lung de încălzire globală cauzată de om se simte, alimentând secete mai lungi și valuri de căldură mai puternice, precum și ploi mai abundente atunci când ajung.
„Schimbările climatice au făcut secetele din ce în ce mai severe din cauza lipsei de apă”, a spus Sarmiento de la UNAM. În plus, temperaturile ridicate „au făcut ca apa disponibilă în sistemul Cutzamala să se evapore”, a spus ea.
Vara trecută valuri de căldură brutale au afectat mari părți ale țării, care s-au soldat cu cel puțin 200 de vieți. Aceste valuri de căldură ar fi fost „practic imposibile” fără schimbările climatice, potrivit unei analize a oamenilor de știință.
Impactul asupra climei s-a ciocnit cu expansiunea rapidă a orașului. Pe măsură ce populația crește, experții spun că sistemul centralizat de apă nu ține pasul.
„Ziua zero”
Criza apei a creat o dezbatere acerbă despre „ziua zero”, în care sistemul Cutzamala o să fie la niveluri atât de scăzute încât nu va putea furniza apă locuitorilor orașului.
Presa locală a raportat la începutul lunii februarie că un oficial dintr-o sucursală a Conagua a spus că, fără ploi semnificative, „ziua zero” ar putea sosi încă de pe 26 iunie.
Dar autoritățile au încercat de atunci să-i asigure pe locuitori că nu va exista ziua zero.
Într-o conferință de presă din 14 februarie, președintele mexican Andrés Manuel López Obrador a declarat că se lucrează pentru a rezolva problemele legate de apă. Primarul orașului Ciudad de México, Martí Batres Guadarrama, a declarat într-o conferință de presă recentă că informațiile despre ziua zero sunt „știri false” răspândite de oponenții politici.
Dar mulți experți avertizează asupra unei crize în spirală. Ciudad de México ar putea rămâne fără apă înainte de sosirea sezonului ploios dacă va continua să o folosească în același mod, a spus Sosa-Rodríguez. „Este probabil să ne confruntăm cu o zi zero”, a adăugat ea.
Aceasta nu înseamnă o prăbușire completă a sistemului de apă, a spus ea, deoarece orașul nu depinde doar de o singură sursă. Nu va fi la fel ca atunci când Cape Town din Africa de Sud a fost periculos de aproape de a seca complet în 2018, după o secetă severă de mai mulți ani. „Unele cartiere vor avea în continuare apă”, a spus ea, „dar majoritatea oamenilor nu vor”.
Raúl Rodríguez Márquez, președintele Consiliului Consultativ pentru Apă non-profit, a spus că nu crede că orașul va ajunge la o zi zero în acest an - dar, a avertizat el, se va întâmpla dacă nu se fac modificări.
„Suntem într-o situație critică și am putea ajunge la o situație extremă în următoarele câteva luni”, a spus el pentru CNN.
Care sunt soluțiile
De aproape un deceniu, Sosa-Rodríguez a spus că a avertizat oficialii cu privire la pericolul unei zile zero pentru Ciudad de México.
Ea a spus că soluțiile sunt clare: o tratare mai bună a apelor uzate ar crește atât disponibilitatea apei, cât și ar scădea poluarea, în timp ce sistemele de colectare a apei de ploaie ar putea capta și trata ploaia și ar permite rezidenților să își reducă dependența de rețeaua de apă sau de camioanele de apă cu 30%.
Remedierea scurgerilor ar face sistemul mult mai eficient și ar reduce volumul de apă care trebuie extras din acvifer. Iar soluțiile bazate pe natură, cum ar fi refacerea râurilor și a zonelor umede, ar ajuta la furnizarea și purificarea apei, a spus ea, cu avantajul suplimentar de ecologizare și răcire a orașului.
Într-o declarație pe site-ul său, Conagua a transmite că are în desfășurare un proiect de 3 ani pentru a instala, dezvolta și îmbunătăți infrastructura de apă pentru a ajuta orașul să facă față scăderilor din sistemul Cutzamala, inclusiv adăugarea de noi puțuri și punerea în funcțiune a stațiilor de tratare a apei.
Dar, între timp, tensiunile cresc, unii rezidenți sunt forțați să facă față penuriei, în timp ce alții – adesea în zonele mai bogate – rămân în mare parte neafectați.
„Există un acces clar inegal la apă în oraș și acest lucru este legat de veniturile oamenilor”, a spus Sosa-Rodríguez. Unele cartiere se confruntă cu asta de ani de zile, a adăugat ea.
Amanda Martínez, un alt locuitor al cartierului Tlalpan al orașului, a spus că lipsa apei nu este o noutate. Ea și familia ei trebuie adesea să plătească mai mult de 100 de dolari pentru un rezervor de apă distribuit la unul dintre camioanele de apă ale orașului. Dar este din ce în ce mai rău. Uneori pot trece mai mult de două săptămâni fără apă și se teme de ce ar putea veni, a spus ea pentru CNN.
„Nu cred că cineva este pregătit.”
Editor : M.I.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News