2021, an crucial în lupta împotriva încălzirii globale. Cele 5 motive care fac din luna noiembrie un punct de cotitură pentru omenire
Țările lumii trebuie să acționeze rapid dacă vor să evite cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice. 2021 ar putea fi un an crucial în lupta împotriva încălzirii globale, iar cartea principală se va juca la reuniunea de la Glasgow, unde se va discuta următorul pas în planul de reducere a emisiilor de carbon. Multe țări și-au exprimat ambiția pentru reducerea lor, dar puține au încă strategii în vigoare pentru a atinge aceste obiective.
Conferința crucială privind clima
În noiembrie 2021, liderii mondiali se vor aduna la Glasgow pentru prima dată de la reuniunea de la Paris din 2015. Reuniunea de atunci a fost importantă, deoarece a fost prima dată când practic toate națiunile lumii au fost de acord că este nevoie de implicarea tuturor pentru a ajuta la rezolvarea problemei. La Paris, lumea a fost de acord să evite cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice, încercând să limiteze creșterile globale ale temperaturii la 2 grade Celsius peste nivelurile preindustriale până la sfârșitul secolului. Scopul a fost să mențină creșterea la 1,5 grade Celsius, dacă este posibil.
Conform condițiilor acordului de la Paris, țările au promis să revină la fiecare cinci ani și să discute problema reducerii emisiilor de carbon. În 2020, întâlnirea ar fi trebuit să aibă loc Glasgow în noiembrie, dar, din cauza pandemiei, a fost amânată. Așadar, Glasgow 2021 este următorul pas în planul de reducere a emisiilor de carbon, scrie BBC.
Țările au făcut deja progrese în reducerea emisiilor de carbon
Cel mai important anunț despre schimbările climatice anul trecut a apărut ca din senin. La Adunarea Generală a ONU din septembrie, președintele chinez, Xi Jinping, a anunțat că China își propune să devină neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2060. Pentru a-și atinge obiectivul, China, ca cel mai mare poluator din lume, va trebui să facă în așa fel încât 59% dintre vehiculele din țară să fie electrice până în anul 2040.
Ecologiștii au rămas uimiți de anunțul făcut de cea mai poluantă națiune de pe pământ - responsabilă pentru aproximativ 28% din emisiile mondiale, iar acesta a fost un pas care a relaxat temerea tuturor legată de cine va suporta costurile asupra economiei prin acest pas.
Și China nu este singură. ONU a comunicat că 110 țări au ca obiectiv emisii zero până în 2050. Împreună, acestea sunt responsabile pentru mai mult de 65% din emisiile globale și reprezintă peste 70% din economia mondială.
Odată cu alegerea lui Joe Biden în Statele Unite, cea mai mare economie din lume s-a alăturat acum grupului. Toate aceste țări trebuie acum să detalieze cum intenționează să-și realizeze acest plan ambițios, iar aceasta va fi o parte esențială a agendei pentru Glasgow.
Energiile regenerabile au ajuns mai ieftine ca niciodată
Costul surselor regenerabile de energie urmează logica general valabilă în economie - cu cât produci mai mult, cu atât devine mai ieftin. Asta va avea efecte benefice asupra modului în care vor fi percepute unele investiții. Astfel, investitorii nu vor mai fi hărțuiți de activiștii ecologici. Și guvernele știu că prin extinderea surselor regenerabile de energie în propriile economii, ele contribuie la accelerarea tranziției energetice la nivel global, făcând sursele regenerabile și mai ieftine și mai competitive peste tot.
Dacă națiunile lumii își vor mări investițiile în energie eoliană și solară în următorii câțiva ani, este posibil ca prețurile să scadă și mai mult până la un punct în care vor deveni atât de ieftine încât să devină competitive în sens comercial și să ducă la înlocuirea centralelor electrice existente pe cărbune și gaz
Pandemia de Covid schimbă totul
Pandemia de coronavirus ne-a zguduit sentimentul de invulnerabilitate și ne-a reamintit că este posibil ca lumea să fie răsturnată în moduri pe care nu le putem controla. De asemenea, a produs cel mai semnificativ șoc economic de la Marea Depresiune din anii 30.
Ca răspuns, guvernele au făcut pași importanți și au venit cu pachete de măsuri concepute pentru a reporni economiile lor. Vestea bună este că le-a fost mai ieftin guvernelor să facă astfel de investiții. În întreaga lume, ratele dobânzii sunt în jurul valorii de zero, sau chiar negative.
Acest lucru creează o oportunitate fără precedent de „a reconstrui mai bine”.
Uniunea Europeană și noua administrație a lui Joe Biden din SUA au promis miliarde de dolari în investiții verzi pentru a pune economiile în funcțiune și a declanșa procesul de decarbonizare. Au lansat un apel și spre alte țări pentru a li se alătura, în caz contrar amenințând cu taxe pe importurile țărilor care emit prea mult carbon. În acest fel, țări precum Brazilia, Rusia, Australia și Arabia Saudită ar putea fi forțate să se alăture mai rapid demersului.
Și afacerile devin verzi
Scăderea costului surselor regenerabile de energie și creșterea presiunii publice pentru acțiune asupra climei transformă, de asemenea, atitudinile în afaceri.
Există motive financiare solide pentru aceasta. De ce să investim în noi sonde de petrol sau centrale electrice pe cărbune care vor deveni depășite în 20-30 de ani?
Logica se desfășoară deja pe piețe. Numai în acest an, prețul ascendent al acțiunii Tesla a făcut-o cea mai valoroasă companie auto din lume. Între timp, prețul acțiunilor Exxon - odată cea mai valoroasă companie din lume de orice fel – a scăzut dramatic.
În același timp, există voci tot mai puternice care susțin inițiativa ca toate companiile să integreze riscul climatic în luarea deciziilor financiare, în scopul de a arăta că acționează și investesc cu obiectivul reducerii spre zero a emisiilor de carbon.
Șaptezeci de bănci centrale lucrează deja pentru ca acest lucru să se întâmple, iar integrarea acestor cerințe în arhitectura financiară a lumii va fi un punct cheie pentru conferința de la Glasgow.
Există, așadar, motive întemeiate de optimism, dar drumul este încă lung. Pentru a avea o șansă rezonabilă de a atinge obiectivul de 1,5 grade Celsius, trebuie să reducem la jumătate emisiile totale până la sfârșitul anului 2030, potrivit Grupului interguvernamental privind schimbările climatice, organismul susținut de ONU.
Adevărul este că multe țări și-au exprimat ambiția pentru reducerea emisiilor de carbon, dar puține au încă strategii în vigoare pentru a atinge aceste obiective.
Provocarea pentru Glasgow va fi de a face națiunile lumii să adere la politici care vor începe să reducă emisiile acum. ONU declară că dorește eliminarea completă a cărbunelui, încetarea tuturor subvențiilor pentru combustibilii fosili și o acțiune globală care să ducă la emisii zero până în 2050.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News