Live

Moment istoric. Sonda chineză Chang'e-5 s-a întors pe Pământ cu un eșantion important de rocă selenară

Data actualizării: Data publicării:
Sonda chineză Chang'e prelevă rocă de pe suprafața selenară. Foto: captură Twitter

Sonda spațială chineză Chang’e-5 a revenit pe Pământ cu o încărcătură importantă de rocă și „sol” selenar, informează BBC.

Capsula care conținea eșantioanele prelevate de pe Lună a aterizat în Mongolia Interioară, în jurul orei locale 1:30, miercuri. Echipele de recuperare au observat sonda cu ajutorul elicopterelor și camerelor cu infraroșu.

Sonda spațială Chang’e-5 a fost lansată la sfârșitul lunii noiembrie și trimisă în orbita lunară. Un dispozitiv special a ajuns apoi pe suprafața astrului și a prelevat de acolo mai multe eșantioane de rocă. Între 2 și 4 kilograme de rocă și „sol” ar fi fost prelevată de sondă de pe Lună.

Un alt vehicul s-a întors apoi în orbita lunară și a adus materialele pe modulul care s-a întors apoi, în siguranță, pe Pământ. Cea mai problematică parte pentru sonda încărcată cu material lunar a fost întoarcerea pe planeta noastră, din cauza vitezei mult mai mari decât cea a unei capsule care s-ar fi întors de pe Stația Spațială Internațională, de exemplu.

Inginerii chinezi au folosit o tehnică specială pentru a face ca sonda să își micșoreze viteza în timp ce cobora prin atmosferă. Ulterior, ea a ajuns în siguranță la sol cu ajutorul unei parașute.

Au trecut 40 de ani de când misiunile americană și sovietică, Apollo și Luna, au adus eșantioane lunare pe Pământ. Atunci, în jur de 400 de kilograme de rocă au fost colectate, însă acel tip de rocă a fost datat la o vechime de 3 miliarde de ani.

Roca adusă de Chang’e-5 este diferită și ar putea oferi informații importante cu privire la compoziția Lunii. Vechimea rocii prelevate acum ar fi de 1,2 sau 1,3 miliarde de ani.

În următorul deceniu, China intenţionează să stabilească o bază robotizată pe Lună pentru misiuni de explorare fără echipaj uman. Acest deziderat urmează să fie realizat prin misiunile Chang'e-6,7 şi 8 în anii 2020 până în anii 2030, înaintea misiunilor cu echipaj uman.

Editor : Adrian Dumitru

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Top citite

Recomandările redacției

Ultimele știri

Citește mai multe

Te-ar putea interesa și

Cel mai mare mister din istoria aviației. Autoritățile din Malaezia reiau căutările zborului MH370, dispărut acum mai bine de 10 ani

Apocalipsa economică a Europei. Secretul murdar din spatele eșecului Uniunii Europene de a ține pasul cu SUA și China (Politico)

Ce este „arma magică” a lui Xi Jinping de care Occidentul se teme la fel de mult ca de arsenalul militar al Chinei

China va avea peste 1000 de focoase nucleare până în 2030. Ce date mai relevă un raport al Pentagonului despre armata Beijingului

Partenerii noștri