Live

VIDEO. Dansul găurilor negre uriașe care se lovesc de 2 ori în 12 ani, cu o energie de un trilion de ori mai mare decât a Soarelui

Data publicării:
Sursa: Captura BBC

Astronomii au putut să testeze teoriile lui Einstein studiind modul în găurile negre interacționează una cu cealaltă. Au studiat două găuri negre – una este un adevărat colos care cântărește de 18 miliarde de ori masa Soarelui nostru; cealaltă nu este chiar atât de mare, având masa „doar” de 150 de milioane de ori mai mare decât a Soarelui, relatează BBC.

Oamenii de știință au reușit să prezică cu exactitate interacțiunile lor, incluzând efectele de deformare a acestora în spațiul-timp și presupunând că gaura neagră mai mare are o „suprafață” netedă.

Unul dintre parametrii importanți actualizați este energia care radiază din acest sistem sub formă de unde gravitaționale. Aceste ondulări din structura spațiului-timp - o consecință a teoriei relativității a lui Einstein - sunt generate de corpuri în accelerație, iar în circumstanțele dimensiunii uriașe a perechii JO 287 acestea au o influență semnificativă asupra modului de funcționare a sistemului.

 

Cel mai important test al modelului a avut loc la 31 iulie anul trecut, când apariția celui mai recent puseu a fost identificată la o distanță de 2,5 față de ce anticipaseră calculele.

Evenimentul a fost surpins de telescopul Spitzer al NASA. A fost un noroc, pentru că JO 287 se afla pe partea îndepărtată a Soarelui și, prin urmare, nu putea fi observată de la instalațiile de la sol.

Spitzer, aflat la 160 de milioane de kilometri de Pământ, se afla însă într-o poziție de observație ideală.

Când am verificat pentru prima dată vizibilitatea JO 287, am fost șocat să aflu că a devenit vizibil pentru Spitzer chiar în ziua în care se preconiza că va avea loc următorul puseu”, a spus dr. Seppo Laine, cercetătorul care a supravegheat telescopul.

A fost un mare noroc că am putut surprinde punctul culminant al acestui puseu cu Spitzer, pentru că niciun alt instrument nu era capabil să facă asta în acel moment”, a adăugat el.

O altă calibrare a modelului a implicat introducerea detaliilor despre caracteristicile fizice ale găurii negre mai mari. Mai exact, rotația sa.

Oamenii de știință, inclusiv celebrul Stephen Hawking, care a murit în 2018, au dezvoltat o teoremă potrivit căreia suprafața unei găuri negre de-a lungul axei sale de rotație este simetrică, fără denivelări.

Observarea JO 287 pare să confirme această teorie, Dacă ar fi existat nereguli grave, calendarul prevăzut al pulsurilor nu ar fi funcționat atât de bine.

Profesorul Achamveedu Gopakumar, de la Institutul de Cercetări Fundamentale din Tata, India, a lucrat la adăugarea undelor gravitaționale la model împreună cu studentul Lankeswar Dey.

Profesorul a vorbit despre fericirea pe care a simțit-o atunci când a văzut datele colectate de telescopul Spitzer. Acum așteaptă cu nerăbdare ca Event Horizon Telescope să surprindă JO 287. Este vorba despre telescopul care a produs prima imagine a unei găuri negre, anul trecut.

EHT a observat sursa atât în 2017, cât și în 2018. Celelalte campanii sunt suspendate din cauza coronavirusului și sperăm să obținem o vizualizare în timpul campaniei din 2021, a spus el.

Următoarele pulsuri vor avea loc în 2022, apoi în 2033 și 2034.

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Top citite

Digi Sport

45 de milioane de vizualizări: ”o imagine cât o mie de cuvinte” cu soția lui Conor Mcgregor, după ce a fost condamnat pentru viol

Descarcă aplicația Digi Sport

Recomandările redacției

Ultimele știri

Citește mai multe

Te-ar putea interesa și

Cea mai „flămândă” gaură neagră din universul timpuriu, descoperită cu telescopul James Webb. Crește mai rapid decât se credea posibil

Telescopul James Webb a descoperit detalii uimitoare despre Charon, cea mai mare dintre cele cinci luni ale lui Pluto

Astronomii au găsit jeturi de materie care ies dintr-o gaură neagră, lungi de milioane de ani lumină. De ce e importantă studierea lor

Eveniment astronomic: În această toamnă, Pământul va avea o a doua „mini-Lună”. În ce condiții poate fi aceasta observată

Partenerii noștri