Studiu. Buretele de mare este cel mai vechi strămoș al omului
Bureții de mare sunt cei mai vechi strămoși ai tuturor animalele vii de pe Terra, inclusiv ai omului, au anunțat autorii unui studiu publicat joi, care a pus capăt uneia dintre cele mai aprinse dezbateri din cadrul comunității științifice.
O serie de analize genomice recente au dus la formularea mai multor concluzii care i-au lăsat pe oamenii de știință perplecși și incapabil să tranșeze chestiunea identificării celor mai vechi strămoși ai omului — bureții de mare sau cteforele, organisme marine carnivore, transparente, dar cu un grad mai mare de complexitate morfologică.
Noul studiu a fost publicat în revista științifică americană Current Biology.
Cercetarea, coordonată de David Pisani, profesor la Facultatea de științe biologice și ale Pământului din cadrul Universității Bristol din Marea Britanie, a putut să stabilească cu un grad sporit de certitudine că bureții marini reprezintă cel mai vechi animal viu de pe Terra.
Cercetătorii au folosit tehnici statistice de vârf (Posterior Predictive Analyses) pentru a testa validitatea modelelor de evoluție a organismelor, utilizate pe scară largă în filogenetică pentru a studia evoluția primelor animale apărute pe planeta noastră.
Ei au constatat că cele mai performante modele favorizau bureții de mare, plasându-i la baza arborelui genealogic al tuturor animalelor de pe Terra.
"De fapt, ipotezele referitoare la faptul de a ști care dintre aceste două specii a apărut prima sugerează evoluții complet diferite ale organelor cheie ale animalelor, precum sistemele nervos și digestiv", a explicat profesorul Pisani, citat de AFP și Agerpres.
Filogenomica, o disciplină ce constă în utilizarea datelor genomice în filogenetică, este o știință relativ nouă, au explicat autorii studiului.
Indicii care păreau că favorizează ctenoforele pentru dobândirea statutului de cel mai vechi strămoș al animalelor au apărut în 2008 în urma primei analize filogenomice extinse și care a vizat identificarea originilor animalelor.
"Acum dispunem de instrumente mai bune de analiză și de date care au făcut ca acest ultim studiu să pună serios sub semnul întrebării statu-quoul existent în această chestiune", a explicat profesorul Pisani.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News