Meteoriți căzuți pe Pământ după o călătorie de 22 de milioane de ani prin spațiu. De unde provin obiectele cosmice
Pentru prima oară, oamenii de știință au putut reconstitui cu precizie traseul unui asteroid care a aterizat pe Pământ și au aflat de unde venea. Călătoria obiectului cosmic având dimensiunile unui bolovan mare către planeta noastră a început acum 22 de milioane de ani, potrivit unui nou studiu, scrie CNN.
Asteroidul, denumit 2018 LA, a apărut ca o minge de foc pe cerul statului african Botswana pe 2 iunie 2018, înainte de a se sparge în fragmente mici, care au aterizat în Rezervația Central Kalahari Game.
Cercetătorii au stabilit că, înainte de a se descompune în atmosfera terestră, asteroidul avea circa 1,7 metri diametru, cântărea 5.700 kg și călătorea cu 60.000 km/h.
"În momentul în care s-a descompus în atmosferă, la o înălțime de 27 de kilometri, era de 20.000 de ori mai strălucitor decât Luna plină", a declarat Christian Wolf, coautor al studiului, profesor asociat la Școala de Astronomie și și Astrofizică a Universității Naționale din Australia.
Studiul a fost publicat recent în jurnalul Meteoritics and Planetary Science.
Cercetătorii au reușit să localizeze fragmentele căzute pe pământ, denumite meteoriți, și să le studieze.
Urmărirea asteroidului
Pe 2 iunie 2018, astronomii au descoperit un asteroid pe o traiectorie care are impact cu Pământul, iar opt ore mai târziu obiectul a apărut ca un fulger deasupra sudului Africii.
Cu ajutorul informațiilor obținute de Observatorul Catalina al Universității din Arizona și de telescopul SkyMapper al Universității Naționale din Australia a fost reconstituit traseul asteroidului în călătoria lui spre Pământ.
Este a doua oară când astronomii reușesc să observe un asteroid în spațiu, înainte să se ciocnească de Pământ. Prima dată s-a întâmplat cu asteroidul 2008 TC3 în Sudan, cu 10 ani mai devreme, potrivit lui Peter Jenniskens, coautor al studiului și astronom la Institutul SETI.
"Nu mi-a venit să cred când am văzut obiectul mișcându-se pe imaginile obținute de SkyMapper", a spus Christopher Onken, coautor al studiului și astronom ls Observatorul SkyMapper.
"Aceste ultime imagini înainte ca asteroidul să pătrundă în atmosfera Pământului sunt cea mai mare contribuție a lui SkyMapper. Imaginile ne-au ajutat să găsim fragmentele căzute pe Pământ, dar și să aflăm de unde vine asteroidul", a mai adăugat el.
Motopi Pan, comoara națională a Botswanei
Datele culese de astronomi, împreună cu imaginile mingii de foc i-au ajutat să determine că fragmentele asteroidului au căzut în Rezervația Central Kalahari Game, unde trăiesc pantere și lei.
Autoritățile din Botswana le-au facilitat cercetătorilor accesul și protecția în mijlocul rezervației, unde să caute meteoriții.
În ultima zi de căutări, Lesedi Seitshiro de la Universitatea Internațională de Științe și Tehnologie din Botswana a găsit primul fragment.
Avea dimensiunea de 3 centimetri și cântărea 18 grame.
"Meteoritul a fost botezat Motopi Pan, după o fântână din zonă", a spus Mohutsiwa Gabadirwe, coautor al studiului și geolog la Institutul de Geoștiință din Botswana. "Acest meteorit este comoară națională a Botswanei".
În total, cercetătorii au descoperit 23 de fragmente ale asteroidului, care au ajuns pe Pământ.
Craterele de pe Vesta
Astronomii au mers înapoi de-a lungul traiectoriei lui 2018 LA până la Vesta, al doilea asteroid ca mărime din Sistemul nostru Solar. Este "singurul de ajuns de strălucitor încât uneori devine vizibil cu ochiul liber", a declarat Onken.
Vesta este considerată o protoplanetă, cu diametrul de 530 de kilometri. Pe suprafața ei se găsesc mai multe urme de impact cu alte obiecte cerești, două dintre ele, cele mai mari din emisfera sudică, fiind bazinul Veneneia și bazinul Rheasilvia.
Asteroidul 2018 LA este un fragment desprins din Vesta în urma impactului care a creat bazinul Veneneia, potrivit cercetătorilor.
Motopi Pan este un meteorit din grupul Howardite-Eucrite-Diogenite, denumit așa datorită compoziției, care provine de pe Vesta, care este localizată în interiorul centurii de asteroizi dintre Marte și Jupiter.
Unele dintre cele mai vechi elemente de pe Vesta și din meteoriții ajunși pe Pământ includ minerale de Zirconiu, care au mai mult de 4,5 miliarde de ani vechime, adică perioada când se forma Sistemul nostru Solar.
"Combinând observațiile de pe asteroidul din spațiu cu infiormațiile obținute de la meteoriți ne arată că aceștia din urmă provin probabil de pe Vesta, al doilea asteroid ca mărime din Sistemul nostru Solar, care a fost ținta misiunii DAWN a NASA", a declarat Jenniskens.
"Acum câteva miliarde de ani, două impacturi gigantice cu Vesta au creat o familie de asteroizi mai mari și mai periculoși. Meteoriții recent descoperiți ne dau o idee când anume au avut loc aceste impacturi", a adăugat el.
Analiza meteoritului a evidențiat că acum mult timp era îngropat sub suprafața asteroidului Vesta. Acest lucru i-a ajutat pe oamenii de știință să concluzioneze că bazinul Veneneia s-a format probabil în urmă cu 4,2 miliarde de ani.
Harta centurii de asteroizi
O altă expediție din 2020 a mai găsit un fragment din meteoritul Motopi Pan, cel mai mare de până acum, cu o greutate de 92 de grame. Cercetătorii vor să vadă dacă află lucruri noi despre Vesta.
Este dificil de înțeles legăturile dintre fragmentele de meteorit și asteroizii din care provin. Azi, oamenii de știință cunosc localizarea exactă și dimensiunile a aproximativ un milion de asteroizi, dar nu le cunosc compoziția. Înțeleg din ce sunt făcuți meteoriții, dar nu știu de unde provin cei mai mulți dintre ei.
"În esență, asta este ce vrem noi să rezolvăm: să facem legătura între diferitele tipuri de meteoriți și diferitele tipuri de asteroizi. Ca să refaci invers toată traiectoria până la, probabil, un crater, seamănă puțin cu a căuta indicii pentru o crimă care s-a petrecut acum 22 de milioane de ani și să încerci să înțelegi ce s-a întâmplat", a afirmat Hadrien Devillepoix, coautor al studiului și astronom la Universitatea Curtin din Australia.
"De fiecare dată când recuperăm un meteorit și îi stabilim traiectoria, completăm harta compoziției centurii de asteroizi. Cu cât mai multe astfel de asocieri reușim, cu atât mai clară devine harta", a mai adăugat el.
Editor : Bogdan Păcurar
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News