Cel mai toxic loc de pe Pământ îi ajută pe oamenii de știință să înțeleagă cum ar fi putut exista viață pe Marte
Aproape de vârful vulcanului Poás din Costa Rica se află unul dintre cele mai acide lacuri de pe Pământ, de un albastru strălucitor și plin de metale toxice. Condițiile dure din Laguna Caliente, unde temperaturile pot fluctua între 38 de grade Celsius și 90 de grade Celsius, îi ajută pe oamenii de știință să-și imagineze cum ar fi fost viața pe planeta Marte, relatează CNN.
Erupții freatice frecvente apar atunci când apele subterane sunt încălzite de activitatea vulcanică, eliberând explozii de cenușă, rocă și abur.
Cu toate acestea, microbii au găsit o modalitate de a trăi în acest mediu, unul dintre cele mai ostile de pe planeta noastră, potrivit multiplelor studii ale lacului și noilor cercetări publicate în revista Frontiers in Astronomy and Space Science.
Deși diversitatea vieții din acest lac nu este mare, ea a reușit să se adapteze.
„Descoperirea noastră arată că viața persistă în cele mai extreme medii de pe Pământ”, a spus autorul studiului, Justin Wang, asistent de cercetare la Universitatea Boulder din Colorado.
„Este greu de imaginat ceva mai ostil vieții decât un lac vulcanic ultraacid cu erupții frecvente. Biodiversitatea scăzută, împreună cu numeroase adaptări și metabolisme din eșantionul studiat sugerează că lacul găzduiește microbi foarte specializați pentru acest tip de mediu”, a spus Wang.
Acest mediu ar putea fi un exemplu pentru modul în care ar fi putut exista viață pe Marte, cu miliarde de ani în urmă, și ar putea indica noi locuri în care oamenii de știință să caute dovezi ale vieții antice pe planeta roșie, potrivit cercetătorilor.
Vulcanul Poás, situat în mijlocul pădurii tropicale din Costa Rica, a erupt cel mai recent în 2017 și 2019. Zona din jurul vulcanului este lipsită de viață din cauza gazelor toxice pe care le eliberează.
Wang și colaboratorii săi au făcut drumeții la vulcan în noiembrie, la o lună după reformarea lacului din crater. Părți ale lacului au fiert, iar deschideri vulcanice numite fumarole eructau gaze sulfuroase fierbinți.
„Am fost la vulcanul Poás la peste un an de la erupții și la numai o lună după ce lacul s-a reformat. Lacul în sine este agitat și dinamic. Pe măsură ce te apropii, poți simți mirosul puternic de sulf, care a rămas pe hainele pe care le purtam până în ziua de azi. Și mai rău este mirosul de acid clorhidric, care are un gust acru în aerul și ustură ochii”, spune Wang.
În jurul lacului sunt bălți de apă clocotită și acid, iar Wang a simțit căldura vulcanului prin talpa cizmelor, lângă malul lacului.
Cercetătorii au colectat mostre din lac, așa cum au făcut-o în 2013 și 2017.
În 2013, cercetătorii au descoperit că bacteria Acidiphilium trăiește în lac. Acești microbi se găsesc adesea în drenajul minelor cu acid, precum și în sistemele hidrotermale, cum ar fi Laguna Caliente. Bacteriile Acidiphilium au gene multiple care le permit să se adapteze pentru a supraviețui în diferite medii.
Mai multe erupții au avut loc înainte ca echipa să se întoarcă, în 2017. După ce au adunat mai multe probe, cercetătorii au descoperit că există puțin mai multă biodiversitate printre bacteriile din lac decât se aștepta. În plus, secvențierea ADN-ului a arătat că bacteria Acidiphilium a dezvoltat modalități de a converti elemente precum sulful, fierul și arsenicul pentru a crea energia necesară supraviețuirii.
Adaptările genetice descoperite de Wang și colegii săi în timpul studiului lor sugerează că viața ar fi putut supraviețui în medii hidrotermale de pe Marte, la fel ca în unele dintre cele mai extreme locuri de pe Pământ.
Sistemele hidrotermale furnizează căldură, apă și energie - toate necesare pentru formarea și evoluția vieții. În timp ce explorările anterioare de pe Marte au căutat surse antice de apă, cum ar fi cratere și râuri, cercetătorii cred că siturile vechilor izvoare termale sunt o altă țintă cheie în căutarea vieții extraterestre.
„Aceste locuri nu sunt greu de găsit, deoarece pe Marte au fost multe erupții vulcanice și avea și apă aproape de suprafață”, a spus coautorul studiului, Brian Hynek, profesor asociat la departamentul de științe geologice al Universității Boulder din Colorado.
Editor : M.B.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News