Ce se poate întâmpla dacă temperaturile globale cresc cu 2 grade Celsius, prag considerat inofensiv. Zeci de experți trag un semnal de alarmă
Limitarea încălzirii globale la 2 grade Celsius nu va preveni impactul distructiv asupra climei aşa cum se credea anterior, iar consecinţele vor fi semnificative, au concluzionat zeci de experţi în urma a numeroase studii ale căror concluzii au fost publicate luni, citate de AFP, transmite Agerpres.
O lume care se încălzeşte cu până la 2 grade Celsius - valoare considerată un plafon de temperatură la care planeta poate fi în siguranţă - poate asista, într-un ritm accelerat, la migraţii în masă din cauza creşterii nivelului mărilor şi oceanelor, la o scădere a venitului pe cap de locuitor şi la diminuarea rezervelor de hrană şi de apă proaspătă, dar şi la pierderea biodiversităţii.
Cele mai afectate state vor fi cele sărace sau în curs de dezvoltare din Asia, Africa şi America Latină, potrivit concluziilor ştiinţifice publicate în British Royal Society's Philosophical Transactions A la peste doi ani de la adoptarea Acordului de la Paris, semnat de 197 de ţări, ce vizează menţinerea creşterii valorilor medii de temperatură la o valoare „mult sub'' 2 grade Celsius - ideal 1,5 grade Celsius - în comparaţie cu era preindustrială.
„Detectăm schimbări semnificative privind impactul asupra climei pentru o lume cu 2 grade Celsius (mai caldă), aşa că trebuie să se ia măsuri pentru a se evita acest lucru", a explicat pentru AFP Dann Mitchell, profesor asistent în cadrul Universităţii din Bristol, unul dintre autorii principali ai textului.
Antonio Guterres, secretarul general al ONU, a declarat joi că schimbările climatice reprezintă „cea mai importantă ameninţare sistemică la adresa umanităţii''.
Timpul pentru adaptare
În condiţiile unei creşteri cu doar 1 grad Celsius, Pământul a asistat la un crescendo al evenimentelor climatice extreme precum episoade de secetă, valuri de căldură şi furtuni severe, pe fondul creşterii nivelului mărilor.
În cazul îndeplinirii angajamentelor luate în mod voluntar de statele semnatare ale Acordului de la Paris pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon (CO2), ar genera o creştere cu 3 grade Celsius, în cel mai bun caz, notează sursa citată.
De asemenea, tratatul solicită ca, până la sfârşitul secolului, să se stopeze creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră peste nivelurile pe care oceanele şi pădurile pot absorbi, un prag cunoscut sub denumirea de „emisii nete zero".
„Una dintre provocări este să aflăm cât de repede vom ajunge la +2 grade Celsius", a adăugat Mitchell.
„Dacă durează doar câteva decenii, vor fi în pericol deoarece nu vom avea timp să ne adaptăm climei'', a mai spus el.
Impactul asupra creşterii economice
Cercetătorii conduşi de Felix Pretis, economist la Universitatea Oxford, estimează că o creştere cu 2 grade Celsius va conduce către o diminuare a PIB-ului pe cap de locuitor, în medie, cu 13% până în 2100.
De asemenea, o creştere cu 2 grade Celsius va avea un „impact negativ semnificativ asupra ratei creşterii economice'', a declarat Pretis pentru AFP. În cazul scenariului creşterii cu 1,5 grade Celsius, previziunile de creştere „sunt aproape imperceptibile faţă de condiţiile actuale".
Creşterea nivelului apelor
Chiar şi în condiţiile în care această creştere a valorilor de temperatură se va stabiliza la +1,5 sau + 2 grade Celsius, nivelul mărilor va continua să urce cu circa o jumătate de metru pe parcusul secolului 21, dar cu peste un metru până la 2300, conform unui alt studiu. „Când planeta se încălzeşte, oceanelor le trebuie sute, dacă nu chiar mii de ani să reacţioneze'', a declarat Robert Nicholls, unul dintre autorii textului, profesor în cadrul Universităţii Southampton.
Aceasta este o veste proastă pentru cei circa 500 de milioane de oameni care trăiesc în zone „foarte vulnerabile'' de deltă, aflate în special în Asia, dar şi pentru cele aproximativ 400 de milioane de persoane din oraşele de coastă, multe dintre acestea scufundându-se deja din cauza urbanizării excesive şi a prăbuşirii pânzelor freatice.
În contextul unei încălziri cu 2 grade Celsius, numărul persoanelor afectate anual de inundaţii s-ar putea apropia de 200 de milioane până în anul 2300, conform calculelor.
Accesul la sursele de hrană
O încălzire cu 2 grade Celsius ar scuti umanitatea de multe suferinţe în comparaţie cu traiectoria actuală, însă ar duce totuşi la înmulţirea perioadelor de secetă, la inundaţii, valuri de căldură şi perturbarea modelelor climatice cunoscute.
Unele regiuni vor fi mai grav afectate, la fel şi ţările cu agricultură dependentă de apa de ploaie, a concluzionat o echipă de cercetători condusă de Richard Betts, directorul centrului care studiază impactul climei în cadrul Universităţii Exeter.
Statele care prezintă „cea mai mare vulnerabilitate în ceea ce priveşte securitatea alimentară odată cu trecerea de la clima actuală la încălzirea cu 2 grade Celsius sunt Oman, India, Bangladesh, Arabia Saudită şi Brazilia", a explicat Betts pentru AFP.
1,5 grade Celsius versus 2 grade Celsius
Un proiect al unui „raport special'' realizat de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), ce urmează să fie prezentat în luna octombrie, obţinut de AFP, concluzionează că „menţinerea încălzirii la +1,5 grade Celsius până la sfârşitului secolului 21 este extrem de improbabilă''.
În ritmul actual, emisiile de gaze cu efect de seră care fac ca acest ţel să fie imposibil de atins vor fi eliberate în atmosferă în decurs de doar 10-15 ani. În plus, după ce s-au menţinut la acelaşi nivel timp de trei ani oferind o speranţă că atinseseră un vârf şi urmau să scadă, emisiile de CO2 au crescut cu 1,4% în 2017, potrivit unui anunţ recent al Agenţiei Internaţionale pentru Energie.
Însă, fiecare zecime de grad contează, susţine Mitchell. „Chiar dacă nu putem limita creşterea temperaturii globale la 1,5 grade Celsius, o putem limita la 1,7 grade Celsius sau la 1,8 grade Celsius şi acesta este mult mai benefic decât să ne dăm bătuţi", a declarat el pentru AFP.
„Încă putem menţine temperaturile mult sub 2 grade Celsius'', a subliniat şi Myles Allen, profesor în cadrul Universităţii Oxford, coautor a mai multe dintre studiile prezentate. Însă, pentru a face acest lucru, este nevoie „să începem acum şi să reducem treptat emisiile la zero în a doua jumătate a secolului'', a spus acesta.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News