PSD cere ca salariul minim adoptat de UE să fie transpus în România de la 1 ianuarie. Acesta ar putea ajunge la 3.000 de lei
Parlamentul European a adoptat, miercuri, cu 505 voturi pentru, 92 împotrivă şi 44 de abţineri, o directivă privind salariile minime în UE, care prevede, printre altele, că țările trebuie să garanteze că salariile minime pe care le stabilesc permit lucrătorilor să aibă un trai decent, ținând seama de costul vieții și de nivelul general al salariilor. PSD a cerut, joi, după ședința Coaliției, ca mecanismul salariului minim european să fie aplicat în România de la 1 ianuarie 2023. Asta ar însemna o majorare a salariului minim la aproximativ 3.000 de lei brut.
Inițiativa cu privire la salariul minim este parte din pilonul european al drepturilor sociale, care se bazează pe principiul necesității unui salariu echitabil la nivelul UE.
Directiva, odată adoptată de Consiliul UE, urmează să fie publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii până la finalul acestui an. Apoi statele membre au la dispoziție un termen de maxim doi ani pentru a transpune directiva în legislația națională.
Noua directivă ar trebui să se aplice tuturor lucrătorilor din UE care au un contract de muncă sau raporturi de muncă. Ţările UE în care salariul minim este deja protejat exclusiv prin acorduri colective nu vor fi obligate să introducă aceste norme şi nici să facă acordurile respective universal aplicabile.
Stabilirea salariului minim rămâne o prerogativă naţională, însă statele membre trebuie să garanteze că salariile minime pe care le stabilesc le permit lucrătorilor un trai decent, ţinând seama de costul vieţii şi de nivelul general al salariilor.
Pentru evaluarea caracterului adecvat al salariilor lor minime legale existente, statele membre pot să utilizeze ca referinţă un coş de bunuri şi servicii la preţuri reale sau pot să le fixeze la 60% din salariul median brut şi 50% din salariul mediu brut.
Cele patru criterii pentru salariul minim
Directiva aduce criterii clare:
- puterea de cumpărare;
- nivelul salariului mediu sau median;
- ritmul de creștere al salariilor - dacă există un ritm de creștere a salariilor generale, acesta trebuie să se reflecte și în salariul minim;
- productivitatea - dacă productivitatea crește și se înregistrează o creștere economică, lucrurile astea ar trebui să se reflecte și în creșterea salariului minim.
Într-un comentariu pentru Digi24.ro, eurodeputatul Dragoș Pîslaru, a explicat că „este important să știm că prima parte a directivei este legată de salariul minim statutar”.
„În UE, există 21 de state care au salarii minime statutare, unde guvernele sunt implicate. Noua directivă spune că acest proces nu mai trebuie să fie aleatoriu, în care politicienii sau guvernele să spună că mai dau niște bani, fără să aibă criterii obiective în spate. De altfel, recomandările de țară arătau că procesul trebuie să fie obiectiv, în ceea ce privește stabilirea salariului minim”, a spus eurodeputatul Dragoș Pîslaru, care este și președinte al Comisiei pentru Muncă și Afaceri Sociale din Parlamentul European, dar și membru Renew Europe.
„Directiva trebuie transpusă până în 2024, deci e foarte interesant că se suprapune cu ciclul de alegeri de la noi, implicațiile fiind că ar trebui deja să te ocupi, să stabilești ce indicatori obiectivi vrei să folosești pentru a lega evoluția salariului minim de acești indicatori. E interesant de văzut dacă guvernul actual al României va decide să renunțe la prerogativele astea de a stabili din pix salariul minim, aparent dând bani populației, sau va lăsa totul pentru guvernul următor, după alegeri”, a adăugat Dragoș Pîslaru.
PSD vrea să propună creşterea salariului minim la 3.000 lei de la 1 ianuarie
Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a salutat, miercuri, adoptarea de către Parlamentul European a Directivei privind salariul minim european, arătând că acest proiect a fost susţinut „intens” de social-democraţi şi reprezintă „o mare victorie” pentru toţi acei oameni care muncesc din greu.
„Adoptarea de către Parlamentul European a Directivei privind salariul minim european, proiect susţinut intens de PSD, este o mare victorie pentru toţi acei oameni care muncesc din greu şi care, în ultima perioadă, au fost cei mai afectaţi de criza economică şi de cea de pe piaţa energiei. Totodată, este un motiv în plus pentru care PSD susţine necesitatea creşterii salariului minim la 3.000 lei de la 1 ianuarie (inclusiv prin scutirea de taxe şi contribuţii a 200 de lei), propunere cu care va merge în coaliţie. Este extrem de clar acum că trebuie să creştem salariul minim. Asta spune şi UE, nu doar PSD”, a scris liderul PSD pe pagina sa de Facebook.
În completarea declarației lui Marcel Ciolacu, biroul de presă al PSD a emis joi un comunicat, în care afimă că mecanismul salariului minim european poate fi aplicat în România de la 1 ianuarie 2023.
„PSD va susține în Coaliția de guvernare ca Guvernul să adopte chiar din acest an prevederile directivei europene adoptate recent de Parlamentul European cu privire la salariile minime adecvate din Uniunea Europeană, astfel încât acestea să se aplice de la 1 ianuarie 2023.
Introducerea în România a mecanismului recomandat în Directivă, prin care salariul minim e stabilit la 50% din valoarea salariului mediu brut pe economie ar conduce la o creștere a venitului minim de la 1 ianuarie 2023 la o valoare apropiată de 3.000 de lei brut, așa cum a propus recent PSD pe baza datelor economice existente din România.
Astfel, Directiva adoptată recent de Uniunea Europeană confirmă că analiza economică a PSD a fost corect fundamentată, iar majorarea propusă este adecvată contextului social existent.
De altfel, și deciziile din domeniul energetic prezentate recent de reprezentanții Comisiei Europene au atestat justețea propunerilor promovate de PSD în acest domeniu, precum plafonarea prețurilor și introducerea unei contribuții de solidaritate pe profitul excesiv al companiilor din sectorul energetic.
Conform Directivei europene privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, statele membre se pot ghida pentru evaluarea gradului de adecvare al salariilor minime legale „în raport cu nivelul general al salariilor brute de 60% din salariul median brut și 50% din salariul mediu brut.”
Termenul de conformare la prevederile Directivei este de doi ani de la aprobarea oficială de către Consiliu a acordului agreat cu Comisia Europeană la 6 iunie 2022”, potrivit comunicatului PSD.
În ceea ce privește intrarea imediată în vigoare a directivei europene, Dragoș Pîslaru spune pentru Digi24.ro că asta ar însemna că „ar trebui, dacă privim la inflația de 15%, să avem o indexare automată sau neautomată de cel puțin 15%, pentru a putea remedia orice erodare a puterii de cumpărare”.
Ce se întâmplă dacă noua directivă nu este transpusă în România
„Regulamentele și directivele sunt acte normative europene obligatorii. Directiva are termen doi ani de zile în acest caz. Dacă undeva la sfârșitul anului 2024, când se împlinesc acești doi ani, România nu poate să arate că a stabilit sistemele și că a pregătit acel plan de acțiune cu privire la întărirea dialogului social și toate celelalte lucruri prevăzute, intrăm în procedură de infringement și asta înseamnă, ca să înțeleagă toată lumea, că vom plăti amenzi”, a mai punctat eurodeputatul Dragoș Pîslaru.
În directivă există niște părți obligatorii, dar există și niște părți care sunt lăsate la latitudinea statelor membre.
„Partea obligatorie este legată de criterii și de obiectivizarea indicatorilor din spate, în timp ce partea de recomandări se referă la faptul că statele membre au posibilitatea de a alege referințe diverse în efectuarea calculului salariului”, a precizat Dragoș Pîslaru.
La nivel internațional, Organizația Mondială a Muncii a stabilit niște niveluri de referință care au fost preluate în directivă. E vorba de 50% din salariul mediu brut.
Conform INS, salariu mediu brut în România este de 6.405 de lei. Jumătate din salariu mediu brut ar fi 3.202 lei. Salariu minim în România este acum de 2550 lei.
„Atenție, nu i se spune statului membru nici când să crească și nici cum să crească. Directiva nu obligă statul membru să ajungă la nivelul de referință de 3.000 sau 3.200 de lei, ci spune că acesta este modul ideal de evoluție al lucrurilor și inclusiv prin dialogul social trebuie stabilit un plan pentru a ajunge la acel nivel. Ăsta a fost compromisul care s-a negociat. Ca statele membre să poată să urmărească această tendință de creștere cu privire la acest nivel de referință, dar nu sunt obligate să o facă imediat. Între noi fie vorba, nici nu ar fi recomandat să ai o creștere bruscă a salariului minim cu un nivel atât de mare deodată, dar acesta este nivelul indicativ, de referință. Și, evident, dacă salariul mediu mai crește, salariul minim ar trebui să reflecte nouă creștere sau creșterea adițională a salariului mediu”, a spus Dragoș Pîslaru, care a fost și ministru al Muncii în guvernul Cioloș.
Acesta a mai atenționat că „Comisia Europeană va monitoriza dacă există planul de creștere, indicatorii, mecanismul de calcul și de referință, și pe baza acestora va evalua dacă directiva a fost pusă în practică”.
Pe componenta de nivel de referință, statele care trec prin criză economică pot să spună: „nu putem implementa acum directiva”. Pe componenta de stabilire de indicatori obiectivi, statele sunt obligate să stabilească aceste criterii prin care să fie fixată evoluția ulterioară.
„României nu i se va aplica procedura de infringement dacă în 2024, la sfârșitul anului, încă suntem cu salariul minim sub 50% din salariu mediu brut, dar am aplicat criteriile”, mai spune Dragoș Pîslaru.
Criteriile stabilite de guvern trebuie să se aplice imediat
„După 1989, România s-a bazat mult pe modelul de salarii mici și pe forță de muncă ieftină. Ideea, în ansamblu, în economie, ar fi cum putem investi în tehnologie și educație ca să avem din ce în ce mai multe salarii bine plătite. Asta e ceva ce nu ar trebui să vedem ca o constrângere pentru antreprenori, ci mai degrabă ca pe un pact social în România, prin care să ne propunem cumva să ridicăm nivelul salarial și să avem niște sectoare economice cu o valoare adăugată mai ridicată.
Acel nivel de referință a fost realizat pentru ca în piața forței de muncă să nu existe o polarizare excesivă. Adică să nu fie niște categorii în industrii cum ar fi HORECA sau altele, unde eventual nu ai niciun loc de muncă ca alternativă, care să fie presate de niște niveluri de salarizare care să nu ajungă pentru nimeni.
În acești timp, nivel de referință face ca să nu mai fie întreținut modelul de economie gri, în care plătești formal niște bani către angajat și după aia tu îi dai în plic. Cu cât o să avem o creștere a salariului mediu în România, cu atât nivelul de 50% ar trebui să fie un nivel indicativ pentru salariul minim. Adică o creștere a salariilor generale în România ar trebui să aibă în spate și o creștere a salariului minim. Va fi în dinamică. În 2024, dacă se implementează directiva, ar trebui să aplicăm jumătate din salariul mediu brut al acelui an, care ar trebui să fie mult mai mare, pentru că în mod normal salariile trebuie să crească”, a mai explicat eurodeputatul Dragoș Pîslaru.
Citește și: Cipru introduce un salariu minim pentru prima oară în istoria ţării
„Este foarte important sa nu înțelegem că până în 2024 va fi salariu minim jumătate din salariu mediu brut. Pe de altă parte, dacă guvernul stabilește criteriile, cum ar fi că 25% din creșterea salariului minim este legată de puterea de cumpărare, acestea ar trebui să se aplice imediat. Odată ce ai stabilit că ăla este, nu ar mai trebui să negociezi ca la piață cu sindicatele și patronatele. Evoluția salariului minim în anumite state membre este complet automată. În funcție de niște indicatori economici, salariul minim crește în fiecare an. La noi nu este așa. La noi e ca la piață și guvernul zice << îți mai dau 100 de lei>>, sindicatul zice <<vrem 200>>, iar patronatul zice <<să dăm doar 50 de lei>>.
Cam asta e diferența majoră la noua legislație. Nu mai depinzi de niște negocieri care au o dimensiune politică foarte puternică. Nu te mai joci cu tocmeala salariului oamenilor, ci pur și simplu ai un mecanism obiectiv prin care știi cât ar trebui să crească salariul minim în fiecare an. Obligativitatea acestui sistem vine însă după transpunere. Deci, din 2024, va fi obligatoriu să avem acest sistem”, a ținut să mai precizeze eurodeputatul Pîslaru.
Actualul ministru al Muncii, Marius Budăi, a transmis că atât timp cât ocupă funcția de ministru nu va scădea nicio pensie în România, ci se va lupta ca pensiile părinților și bunicilor noștri să crească.
„Salut adoptarea de către Parlamentul European a Directivei privind instituirea unui salariu minim la nivel european, care va fi 50% din salariul mediu! De când a reintrat la guvernare PSD a susținut, prin Ministerul Muncii, adoptarea acestei Directive, căreia alții, care au guvernat înainte, i s-au opus! Rămân consecvent ideii <<Oamenii, în primul rând!>>”, se arată în mesajul postat pe facebook ministrul Budăi.
Salariile minime din UE variază mult, de la 332 de euro în Bulgaria la 2.256 de euro în Luxemburg. Printre principalii factori pentru discrepanțele dintre state este diferența costului de trai.
13 state membre din estul şi sudul UE aveau la începutul acestui an salarii minime sub 1.000 de euro pe lună: Bulgaria (332 euro), Letonia (500 euro), România (515 euro), Ungaria (542 euro), Croaţia (624 euro), Slovacia (646 euro), Cehia (652 euro), Estonia (654 euro), Polonia (655 euro), Lituania (730 euro), Grecia (774 euro), Malta (792 euro) şi Portugalia (823 euro), conform Eurostat.
Deși nu avem cel mai mic salariu minim, în România taxarea acestora este foarte mare. De exemplu, deși salariul minim de la noi este mai mare decât în Ungaria, în practică un angajat ia mai puțin în mână.
Citește și: Vasilcoiu (Ministerul Muncii): Salariul minim o să îl mărim după negocieri cu sindicatele şi patronatele
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News