Live

Live Text Ucrainenii au aruncat în aer o bază militară a Rusiei din Lugansk: „200 de paraşutişti ruşi au fost eliminaţi. Vom continua”

Data actualizării: Data publicării:
Foto: Profimedia Images

Tensiunea este la cote maxime la Zaporojie. Cea mai mare centrală nucleară din Europa - ocupată de ruși, dar operată în continuare de tehnicieni ucraineni - a fost complet deconectată de la rețeaua electrică, pentru prima dată în istorie. Adică în aproape 40 de ani de funcționare. Ultimele două reactoare în funcțiune au fost oprite ieri, după ce incendiile din apropiere au deteriorat liniile electrice. Instalațiile nucleare au rămas fără sursa principală de energie și sunt acum alimentate de centrala termică învecinată. Nivelurile radiațiilor au rămas normale, spun oficialii locali. Președintele Volodimir Zelenski acuză Rusia că a adus Europa în pragul unui dezastru nuclear. 

Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.

Un oficial rus din administrația de ocupație a orașului Berdiansk a fost ucis într-un atentat cu mașină-capcană

ACTUALIZARE 21:00 Autorităţile ruse de ocupaţie din oraşul ucrainean Berdiansk au acuzat vineri Ucraina de un „atentat terorist”, după ce adjunctul şefului poliţiei rutiere din localitate a fost ucis de o bombă, transmite Reuters.

Aleksandr Kolesnikov a murit la spital, iar administraţia a scris pe Twitter că el a fost victima „regimului de la Kiev”.

Ministerul ucrainean al apărării şi serviciul de informaţii al armatei nu au răspuns imediat solicitării Reuters de a comenta.

Berdiansk, oraş cu o populaţie de circa 100.000, port la Marea Azov, a fost ocupat de forţele ruse în februarie, conform Agerpres.

Incidentul în urma căruia a murit poliţistul este cel mai recent dintr-o serie - se pare că mai mulţi oficiali pro-ruşi din teritoriile ocupate din Ucraina au fost asasinaţi, menţionează Reuters. Luna aceasta, viceprimarul din Nova Hakovka a fost împuşcat mortal, la el acasă. În iunie, un oficial de rang înalt din regiunea Herson, de asemenea instalat de ruşi, a fost ucis de un automobil-capcană.

Rușii ar fi adus 10 laboratoare chimice în apropiere de centrala Zaporojie. Energoatom: Dovada că pregătesc un act de terorism nuclear

ACTUALIZARE 20:13 Ocupanţii ruşi se pregătesc de o provocare la centrala nucleară din Zaporojie (sudul Ucrainei) cu emisii de radiaţii, a avertizat vineri Agenţia nucleară de stat ucraineană Energoatom, indicând că Rusia ar fi desfăşurat zece laboratoare chimice la Melitopol, oraş din aceeaşi regiune, informează agenţia de presă Unian şi canalul de televiziune local TSN, citate de Agerpres.

"A devenit cunoscut că la Melitopol au fost aduse 10 laboratoare chimice. Cu ajutorul acestor laboratoare, ruşii plănuiesc să-şi salveze ofiţerii şi generalii în cazul unor emisii de radiaţii de la centrala din Zaporojie", afirmă Energoatom într-un comunicat postat pe Telegram.

Anterior, Ivan Fiodorov, primarul ucrainean în exil din Melitopol, care se află sub controlul forţelor ruse, anunţase la posturi de televiziune ucrainene că aceste laboratoare au fost instalate la una din instituţiile medicale din oraş.

"Desigur, ei nu se gândesc la populaţia civilă. Aceste laboratoare sunt pentru a-şi proteja oamenii aflaţi în acest oraş ocupat temporar", a declarat Fiodorov.

Citește continuarea AICI

Jens Stoltenberg: Vedem o consolidare militară semnificativă a Rusiei în Arctica. E o provocare strategică pentru NATO

ACTUALIZARE 19:57 Capabilităţile Rusiei în Nord sunt o provocare pentru NATO, organizaţie ce are nevoie de o prezenţă aliată solidă în regiunea arctică, a declarat, vineri, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, în timpul unei vizite în Canada, relatează Reuters.

''Importanţa Nordului este în creştere pentru NATO şi pentru Canada întrucât vedem o consolidare militară semnificativă rusă, cu noi baze şi noi sisteme de arme'', a spus Jens Stoltenberg, stând alături de premierul canadian Justin Trudeau la Cold Lake, în provincia Alberta.

Citește continuarea AICI

Lukaşenko ameninţă din nou Occidentul: „Niciun elicopter şi niciun avion nu-i va salva. Totul este pregătit”

ACTUALIZARE 19:18 Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, care a anunţat vineri că avioanele Sukhoi SU-24 ale armatei belaruse au fost adaptate pentru a putea fi echipate cu arme nucleare, a avertizat că va da un „răspuns instantaneu” Occidentului în cazul vreunei acţiuni împotriva ţării sale, relatează agenţiile EFE şi DPA, citate de Agerpres.

„Trebuie să ştie (în Occident) că niciun elicopter şi niciun avion nu-i va salva dacă ei continuă direcţia de confruntare”, a indicat Lukaşenko în faţa presei, afirmând că SUA, ca parte a NATO, deplasează în prezent tehnologie militară către estul Europei.

Preşedintele belarus a amintit că el şi omologul său rus Vladimir Putin au declarat odată că avioanele Sukhoi SU-24 vor fi convertite pentru a putea fi echipate cu arme nucleare, iar acest program a fost acum realizat.

„Credeţi că vorbim ca să ne aflăm în treabă? Totul este pregătit”, a spus Lukaşenko, asigurând însă că el nu ameninţă pe nimeni şi a admis că nu există la ora actuală ameninţări pentru Belarus dinspre Polonia.

Citește continuarea AICI

Ucrainenii au atacat o bază militară a Rusiei din Lugansk

ACTUALIZARE 18.25 Circa 200 de paraşutişti ruşi au fost ucişi în cursul unui atac al trupelor ucrainene împotriva unei baze militare în Kadiivka în regiunea Lugansk (estul Ucrainei), regiune aflată sub controlul forţelor ruse, a declarat vineri şeful administraţiei militare ucrainene din Lugansk, Serhii Haidai, citat de EFE și Agerpres.

Într-un mesaj pe Telegram, citat de agenţia Ukrinform, Haidai precizează că forţele armate ucrainene au "aruncat în aer" hotelul Donbas din Kadiivka, unde ruşii îşi aveau baza din 2014.

"200 de paraşutişti ruşi au fost eliminaţi. Vom continua", a adăugat Haidai, care nu a precizat totuşi când a avut loc atacul.

Anterior, Statul Major General al forţelor armate ucrainene estimase pierderile trupelor ruseşti de la începutul invaziei ruse în Ucraina la circa 46.250, dintre care 400 doar în ultimele 24 de ore.

Între 24 februarie şi 26 august, forţele ucrainene au distrus de asemenea 1.936 tancuri, 4.251 blindate, 1.040 sisteme de artilerie, 272 sisteme de lansatoare multiple de rachete (MLRS) şi 148 de sisteme de apărare antiaeriană, potrivit listei publicate de Statul Major pe pagina sa de Facebook.

Trupele ruse au pierdut de asemenea 234 de avioane, 202 elicoptere, 834 drone, 196 rachete de croazieră, 15 nave, 3.162 vehicule şi camioane cisternă şi 99 de echipe speciale, conform aceleiaşi surse.

FSB de la Moscova anunță că a arestat un presupus spion ucrainean în Kursk

ACTUALIZARE 17:40 Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a anunţat că a arestat în oraşul Kursk, situat aproape de graniţa cu Ucraina, un presupus spion al acestei ţări, care ar fi furnizat informaţii serviciilor de informaţii ucrainene, relatează joi agenţia TASS, citată de EFE.

Conform FSB, cel arestat lucra pentru Departamentul Principal de Informaţii al Ministerului Apărării ucrainean, fiind recrutat de serviciile ucrainene în februarie 2018 prin metoda şantajului cu informaţii „compromiţătoare” şi este originar din oraşul ucrainean Sumî.

Tot potrivit FSB, presupusul spion a cules şi transmis informaţii despre „instalaţiile Ministerului Apărării al Federaţiei Ruse”, cu scopul de a fi folosite împotriva securităţii Rusiei.

Conform imaginilor cu interogatoriul acestuia difuzate de FSB, agentul avea misiunea de a culege informaţii despre oficialii ruşi din Kursk, despre familiile şi adresele lor, iar serviciile de informaţii ucrainene ar fi fost interesate de date asupra membrilor regimentului de aviaţie şi ale altor unităţi militare. O altă misiune a sa ar fi fost recrutarea de personal militar rus cu ajutorul unor date compromiţătoare, transmite Agerpres.

FSB mai susţine că în casa presupusului spion a găsit echipament tehnic special furnizat de serviciile secrete ucrainene şi un calculator cu documentaţii despre antrenamentul lunetiştilor, activităţi de recunoaştere şi sabotaj, războiul de gherilă, supravieţuirea în condiţii de război şi materiale despre activitatea serviciilor speciale.

Cetăţeanul ucrainean arestat a fost inculpat în baza articolului privind acţiunile de spionaj din Codul Penal rus, ce prevede pedepse cuprinse între 10 şi 20 de ani de închisoare.

Partidul lui Olaf Scholz cere discuții de pace cu Rusia

ACTUALIZARE 16:04 Un grup de parlamentari din Partidul Social Democrat din Germania (SPD) cer negocieri de pace cu Rusia și încheierea unui acord încetare a focului în Ucraina cât mai curând posibil, transmite The Guardian.

Cancelarul german Olaf Scholz. Foto: Profimedia Images

Într-o scrisoare intitulată „Pistolele trebuie să tacă!”, grupul de parlamentari germani care reprezintă SPD a cerut o ofensivă diplomatică pentru a pune capăt rapid războiului din Ucraina.

„Continuarea războiului va duce doar la mai multe victime și distrugeri. Avem nevoie de o încetare a focului cât mai curând posibil ca punct de plecare pentru discuții de pace cuprinzătoare”, se arată în conținutul scrisorii.

În plus, reprezentanții SPD au declarat că se presupune că „îmbunătățirea relațiilor cu Rusia” este posibilă numai după ce Vladimir Putin părăsește puterea. Cu toate acestea, înainte de a se întâmpla acest lucru, oficialii germani spun că este necesar să se găsească un așa-numit „modus vivendi”, în care părțile aflate în conflict să convină să coexiste în pace, argumentând că o astfel de relație „trebuie găsită cu guvernul rus pe baza recunoașterii unor realități care nu îi este pe plac și care exclude o escaladare ulterioară a războiului”.

Citește continuarea AICI

Șeful AIEA nu exclude riscul unui accident la centrala nucleară din Zaporojie. „În plin război, securitatea nu este niciodată absolută”

ACTUALIZARE 17:12 Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) aşteaptă să se concretizeze vizita experţilor săi la centrala nucleară din Zaporojie (sudul Ucrainei), aflată în prezent sub controlul forţelor ruse, şi, având în vedere situaţia între cele două tabere beligerante, nu exclude riscul unui accident, relatează vineri EFE.

Rafael Grossi, directorul general al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică. Foto: Profimedia Images

Dacă directorul general al AIEA, Rafael Grossi, subliniază într-un interviu acordat cotidianului francez Le Monde că, deşi „nu trebuie să fii alarmist”, nu poţi banaliza o „situaţie care nu este astfel”, referindu-se la cel mai mare complex nuclear din Europa, obiectul unor acuzaţii reciproce între Kiev şi Moscova cu privire la bombardamentele din împrejurimile centralei.

„Instalaţia funcţionează, dar cu dificultăţi, astfel încât în circumstanţele actuale nu poate fi exclus scenariul unui accident. Sunt întreruperi continue de curent, probleme cu combustibilul uzat...”, precizează el.

Citește continuarea AICI

Rusia se plânge că Letonia vrea să restrângă folosirea limbii ruse. Ce lege pregătesc autorităţile letone

ACTUALIZARE 15:57 Rusia a calificat vineri drept „discriminatorie” o iniţiativă a autorităţilor letone, care prevede restrângerea utilizării limbii ruse în această ţară baltică, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova. Guvernul Letoniei vrea să adopte o lege care să restricţioneze folosirea limbii ruse în diverse domenii, în contextul unui antagonism în creştere faţă de Rusia în urma invadării Ucrainei.

„Aceste iniţiative absurde şi discriminatorii, care afectează interesele a aproape jumătate din populaţia Letoniei şi contravin numeroaselor recomandări ale structurilor internaţionale, au devenit de mult timp o practică ruşinoasă”, a afirmat Maria Zaharova, potrivit unui comunicat citat de EFE, preluată de Agerpres.

Potrivit Moscovei, interzicerea utilizării limbii ruse în sectoarele public şi privat va duce „la mai multă diviziune şi tensiune în societatea letonă”.

Zaharova a deplâns faptul că „structurile democratice” europene păstrează „tăcerea” cu privire la iniţiativa din Letonia.

Citește continuarea AICI

Centrala Zaporojie a fost reconectată la rețeaua electrică. Un angajat povestește prin ce a trecut: „Seamănă cu sfârșitul lumii”

ACTUALIZARE 15:39 Centrala nucleară Zaporojie a fost reconectată la rețeaua electrică a Ucrainei, a anunțat vineri compania ucraineană Energoatom, într-un comunicat de presă. Astfel, unul dintre reactoarele centralei care au fost oprite ieri a fost conectat la rețeaua electrică.

Incendiile din apropierea centralei nucleare au dus la deconectarea acesteia.

„Astăzi, 26 august 2022, la ora 14:04, una dintre unitățile centralei Zaporojie, care au fost oprite ieri, a fost conectată la rețeaua electrică. În prezent, capacitatea este în curs de creștere”, a anunțat Energoatom.

Compania a precizat că nu există probleme cu privire la funcționarea echipamentelor și a sistemelor de siguranță.

„Profesioniștii în energie nucleară din Zaporojie sunt adevărați eroi! Ei asigură neobosit siguranța centralei, a Ucrainei și a întregii Europe și lucrează pentru ca țara lor să aibă energie electrică”, se mai arată în comunicatul citat.

Citește continuarea AICI

„Există riscul” că sprijinul european pentru Ucraina să scadă din cauza crizei energetice, spune ambasadorul Germaniei în Regatul Unit

ACTUALIZARE 14:02 Ambasadorul Germaniei în Marea Britanie a recunoscut că există riscul ca sprijinul european public pentru Ucraina să scadă în această iarnă, pe măsură ce criza energetică se intensifică.

Întrebat dacă Germania este îngrijorată că sprijinul politic pentru Ucraina va scădea pe fondul condițiilor grele din timpul iernii, Miguel Berger a spus: „Cred că această provocare se resimte și aici în Marea Britanie, și în Franța, precum și în toată Europa. Putin vrea să ne testeze hotărârea prin modul în care folosește gazul ca armă și pune presiune asupra societăților noastre. Evident, va depinde foarte mult de pachetele de ajutor ale guvernelor noastre”. 

Conform The Guardian, Miguel Berger a mai spus că guvernul german a început devreme să lucreze la soluții pentru această criză, acordând granturi companiilor, plăți directe către gospodării și, de asemenea, a început discuțiile cu sindicatele și angajatorii. Cu toate acestea, diplomatul german a recunoscut că „există riscul” ca sprijinul pentru Kiev să scadă.

Rusia ar fi ucis până acum cel puțin 377 de copii în Ucraina

ACTUALIZARE 13:46 Rusia ar fi ucis până acum 377 de copii în Ucraina, în timp ce alți 733 de copii au fost răniți, a precizat procurorul general al Ucrainei, citat de The Kyiv Independent.

Este vorba despre morți și vătămări confirmate oficial până acum, însă numărul real al copiilor uciși în război este, cu siguranță, mult mai mare fiindcă nu ia în calcul situația din teritoriile ocupate sau din zonele unde luptele încă se duc.

Lukaşenko: Belarusul a reconfigurat avioanele de luptă pentru a putea transporta arme nucleare

ACTUALIZARE 13:30 Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a declarat vineri că avioanele de luptă SU-24 belaruse au fost reconfigurate pentru a putea transporta armament nuclear, relatează Reuters.

Într-o declaraţie pentru presă, Lukaşenko a explicat că această decizie a fost agreată anterior cu preşedintele rus Vladimir Putin, transmite Agerpres.

Belarusul nu are propriile arme nucleare, însă este un aliat al Rusiei şi a permis ca teritoriul său să fie folosit pentru invazia rusă din Ucraina. 

Washingtonul cere tragerea la răspundere a lui Putin

ACTUALIZARE 13:10 Departamentul de Stat al SUA a cerut din nou Rusiei, joi, să oprească toate operațiunile de triere și deportările forțate și să permită accesul observatorilor externi. „Președintele Putin și guvernul său nu vor putea să comită aceste abuzuri persistente fără a fi trași la răspundere”, avertizează Washingtonul. 

Într-un mesaj pe Twitter, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a atras atenţia că procedurile de detenţie puse în practică de trupele ruse „distrug vieţile a sute de mii de civili” în Ucraina şi a promis că ruşii „vor plăti” pentru aceasta.

Cercetătorii de la Yale au realizat un raport în parteneriat cu Observatorul Conflictelor, un grup finanțat de Departamentul de Stat al SUA și lansat în luna mai pentru a aduna și a analiza dovezile privind crimele de război și alte atrocități care ar fi fost comise de Rusia în Ucraina. Potrivit raportului, Moscova și forțele care îi sunt fidele în estul Ucrainei a înființat cel puțin 21 de centre unde sunt închiși, interogați și triați prizonierii de război și civilii, înainte de a fi deportați eventual în Rusia. 

„Departamentul de Stat continuă să difuzeze speculaţii despre «centre de filtrare» pe care le-am fi înfiinţat noi în Republica Populară Doneţk, precum şi despre participarea forţelor armate ruse la distrugerea instituţiilor de învăţământ, medicale şi a centrelor culturale în Republica Populară Lugansk. Este un nou fals menit să discrediteze operaţiunea militară specială rusă” în Ucraina, a reacţionat vineri, într-un comunicat, ambasada Federaţiei Ruse la Washington.

Rusia afirmă că se înregistrează o creştere a presiunii sancţiunilor occidentale

ACTUALIZARE 12:50 Rusia a recunoscut vineri că se înregistrează o creştere a presiunii sancţiunilor impuse de Occident în pofida efectului negativ al restricţiilor economice chiar asupra ţărilor care promovează o astfel de politică, transmite EFE.

„Situaţia se modifică rapid. Occidentul colectiv sporeşte presiunea sancţiunilor împotriva Rusiei şi Belarusului, în pofida faptului că promotorii lor sunt afectaţi de consecinţele negative ale acestei politici”, a declarat premierul rus Mihail Mişustin, în Kârgâzstan, citat de agenţia oficială rusă RIA Novosti.

Într-o intervenţie în Consiliul Interguvernamental al Uniunii Economice Euroasiatice (UEE, din care fac parte Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan şi Rusia), Mişustin a evidenţiat rolul acestei organizaţii într-un moment în care sistemul economic şi comercial global este zguduit de la temelie.

Premierul rus Mihail Mişustin, în Kârgâzstan. Foto: Profimedia Images

Statele occidentale încearcă să acuze ţara noastră de criza alimentară globală, fiind extrem de conştiente că actuala situaţie reprezintă consecinţa directă a acţiunilor lor, a mai susţinut oficialul rus, notează Agerpres.

Mişustin a spus că sancţiunile antiruseau agravat tendinţele negative globale, în contextul în care băncile şi instituţiile financiare au încetat să mai acorde credite şi să mai asigure contractele de vânzare de alimente şi fertilizant din Rusia.

Premierul rus a mai susţinut că, din punct de vedere alimentar, ţările membre ale UEE se află în avantaj. Am atins un înalt nivel de autosuficienţă în privinţa principalelor produse agricole, a declarat şeful guvernului rus, care a adăugat că UEE este unul dintre cei mai mari exportatori de alimente din lume.

Serviciile ruse ar fi spionat instruirea soldaților ucraineni în Germania

ACTUALIZARE 12:20 Serviciile ruse ar fi spionat instruirea soldaţilor ucraineni în folosirea de noi armamente la baze militare, dintre care una americană, situate în Germania, relatează vineri săptămânalul german Der Spiegel, citat de AFP.

Serviciul german de contraspionaj militar MAD dispune de indiciiîn legătură cu aceste operaţiuni de spionaj, conform săptămânalului, notează Agerpres.

Două centre ar fi fost în mod special spionate, şi anume baza de la Idar-Oberstein, în Renania-Palatinat, şi cea de la Grafenwöhr, în Bavaria, gestionată de armata americană.

Contraspionajul german susţine că a fi fost vorba în principal de prezenţa unor vehicule în apropiere de intrarea în taberele militare.

La Idar-Oberstein, armata germană a instruit soldaţi ucraineni în utilizarea obuzierului Panzerhaubitze 2000, în timp ce la Grafenwöhr forţele americane au antrenat ucraineni în folosirea sistemelor de artilerie occidentale.

Conform MAD, terenurile de antrenament au fost de asemenea survolate în mai multe rânduri de mici drone.

Serviciile germane suspectează de asemenea Rusia că a încercat să spioneze telefoanele mobile ale ucrainenilor în cursul instruirii din Germania.

MAD se teme, printre altele, că serviciile ruse ar încerca să elimine opozanţi care ar fi fugit din Rusia pentru a se refugia în Germania sau eventuali dezertori şi transfugi din forţele de securitate.

Germania a fost scena mai multor cazuri de spionaj în ultimii ani, imputate serviciilor ruse. Acestea din urmă sunt de asemenea suspectate că au comandat asasinarea unui opozant cecen de naţionalitate georgiană.

Toate reactoarele centralei nucleare Zaporojie sunt încă deconectate, spun oficialii ucraineni

ACTUALIZARE 10:55 Toate cele șase reactoare ale centralei nucleare Zaporojie din sudul Ucrainei sunt în continuare deconectate de la rețeaua electrică ucraineană, a anunțat compania de stat ucraineană Energoatom, citată de The Guardian

Energoatom a precizat că electricitatea pentru nevoile proprii ale centralei este în prezent furnizată printr-o linie electrică din sistemul de electricitate al Ucrainei.

Imagini din satelit cu centrala nucleară de la Zaporojie. Foto: Profimedia Images

Citește continuarea AICI

Ministerul britanic al Apărării: Serghei Șoigu dezinformează. Cel puțin 6 generali ruși, demiși pentru că nu avansau destul de repede

ACTUALIZARE 10:43 În evaluarea războiului de vineri dimineață, Ministerul britanic al Apărării transmite că declarația ministrului rus al Apărării, Serghei Șoigu, conform căreia trupele ruse încetinesc acțiunile ofensive din Ucraina pentru a proteja civilii este o dezinformare deliberată, în condițiile în care cel puțin șase generali ruși au fost demiși deoarece nu au avansat destul de repede.

Londra spune că pe 24 august 2022, ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a declarat în cadrul Organizației de Cooperare de la Shanghai că Rusia a încetinit în mod deliberat ritmul campaniei sale militare din Ucraina, motivată de necesitatea de a reduce numărul victimelor civile. 

Aceasta este aproape sigur o dezinformare deliberată, cred britanicii.

Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu. Foto: Profimedia Images

Ofensiva Rusiei a stagnat din cauza performanțelor militare rusești slabe și a rezistenței acerbe a ucrainenilor. Sub ordinele lui Șoigu, forțele care operează în Ucraina au ratat în mod repetat termenele operaționale planificate, este de părere guvernul de la Londra.

Ministerul britanic al Apărării mai spune că este foarte probabil ca Shoigu și Vladimir Putin să fi demis din funcții de comandă cel puțin șase generali pentru că nu au avansat suficient de repede. 

În ziua în care vorbea Șoigu, o rachetă balistică rusă cu rază scurtă de acțiune SS-26 Iskander a lovit un tren în orașul Ceaplîne, ucigând, se pare, cel puțin doi copii. 

Acest lucru evidențiază disponibilitatea Rusiei de a provoca daune colaterale atunci când percepe că există un avantaj militar în lansarea de rachete sau lovituri de artilerie, se mai arată în evaluarea britanicilor. 

Citește continuarea AICI

Rușii au bombardat regiunea Dnipropetrovsk de 9 ori în noapte de joi spre vineri

ACTUALIZARE 10:22 Potrivit guvernatorului regiunii Dnipropetrovsk, Valentyn Reznichenko, forțele ruse au bombardat regiunea de nouă ori în cursul nopții trecute, folosind lansatoare de rachete multiple Grad și Uragan.

Obuzul a vizat districtele Nikopol, Sînelnîkove și Krivoi Rog. Nu au fost raportate victime, transmite The Kyiv Independent.

Kievul redenumește aproape 100 de străzi pentru a renunța la trecutul rusesc

ACTUALIZARE 09:16 Capitala Ucrainei a redenumit joi 95 de străzi, ca parte a eforturilor de înlocuire a numelor de străzi rusești și sovietice, a anunțat primarul Kievului la o zi după ce Ucraina a marcat 31 de ani de independență.

De când Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie, autoritățile de la Kiev au accelerat ceea ce numesc „derusificare” - o campanie de renunțare la moștenirea a sute de ani de guvernare a Moscovei.

[Noile nume] ar trebui să perpetueze memoria evenimentelor istorice semnificative ale Ucrainei, precum și figuri celebre și eroi care au glorificat Ucraina și au luptat pentru independența statului nostru”, a transmis Primarul Kievului, Vitali Klitschko, notează The Guardian

O stradă a fost numită după Londra, în timp ce alta a fost numită „strada renașterii ucrainene”. O altă stradă, care purta anterior numele de familie al unui ministru sovietic al apărării, a fost redenumită după regimentul Azov din Ucraina.

Ucraina a distrus șapte depozite de muniții rusești în ultima săptămână

ACTUALIZARE 09:05 Ucraina a distrus șapte depozite de muniții rusești în ultima săptămână, notează The Kyiv Independent

Natalia Humeniuk, purtătoare de cuvânt a comandamentului militar din sudul Ucrainei, a declarat că depozitele de muniție rusească reprezintă principala prioritate a forțelor Kievului și că este probabil ca mai multe depozite să fie vizate până la sfârșitul săptămânii.

Forțele ucrainene au lovit depozitele rusești din Chornobaivka, Blahodatne și Starytsi.

ISW: Este puțin probabil ca Putin să ordone o mobilizare în masă în curând

ACTUALIZARE 09:00 În evaluarea de joi noapte spre vineri dimineață, Institutul pentru Studiul Războiului din Washington (ISW) notează că decretul dat joi semnat de Vladimir Putin, care prevede creșterea dimensiunii armatei ruse începând cu ianuarie 2023 este puțin probabil să genereze o putere de luptă semnificativă în viitorul apropiat, dar indică faptul că este puțin probabil ca Putin să ordone o mobilizare în masă în curând. 

ISW transmite că decretul mărește efectivul nominal al forțelor armate ruse cu 137.000 de militari, de la 1.013.628 la 1.150.628, începând cu 1 ianuarie 2023. 

Armata rusă încearcă probabil să recupereze pierderile din invazia sa în Ucraina și să genereze forțe pentru a-și susține operațiunea pe mai departe.

Anunțul unui obiectiv relativ modest (dar probabil tot de neatins) de creștere a efectivelor totale sugerează în mod clar că Putin rămâne hotărât să evite mobilizarea completă, spun experții americani.

Este puțin probabil ca regimul de la Kremlin să genereze suficiente forțe pentru a ajunge la un efectiv final de peste 1.150.000 de soldați, așa cum prevede decretul, mai punctează ISW. 

Analiștii din SUA mai subliniază că din punct de vedere istoric, armata rusă nu și-a atins obiectivele privind efectivele finale. De exemplu, în 2022, înainte de invazia pe scară largă în Ucraina, aceasta avea doar aproximativ 850.000 de militari în serviciu activ, mult sub ținta nominală de peste un milion. 

ISW mai spune că Rusia se va confrunta probabil cu obstacole majore în a adăuga rapid un număr mare de soldați noi.

În afară de provocările cu care se confruntă recrutorii ruși, capacitatea de instruire a Rusiei a scăzut probabil după 24 februarie, de când Kremlinul a desfășurat elemente de instruire pentru a participa la lupte în Ucraina, iar acestea au suferit pierderi, se mai arată în analiza ISW.

Rusia ar putea folosi ciclul de recrutare de toamnă din octombrie 2022, care ar trebui să aducă aproximativ 130.000 de oameni, pentru a reface pierderile rusești, care se pare că se ridică la zeci de mii de morți și răniți grav. 

Kremlinul ar putea, alternativ, să folosească noile efective nominale din decret pentru a încorpora în mod oficial în armata rusă forțele așa-ziselor republici Donețk și Lugansk și/sau noile unități de voluntari ruși care nu fac parte în mod oficial din armata rusă, notează ISW, care mai spune și că adaosul efectiv la puterea de luptă a Rusiei în orice astfel de caz ar fi foarte mic.

SUA vor numi un general american pentru Ucraina. Operațiunea de asistare a Kievului primește nume oficial

ACTUALIZARE 08:50 SUA vor numi un general american care să coordoneze ajutoarele militare acordate Ucrainei și eforturile de instruire a militarilor ucraineni, relatează The Wall Street Journal, citând mai multe surse de la Casa Albă. 

Operațiunea de asistare a Ucrainei va primi un nume oficial, în mod asemănător cu modul în care Pentagonul a numit misiunile din Irak și Afganistan „Operation Iraqi Freedom”, respectiv „Operation Enduring Freedom” și „Operation Freedom's Sentinel”.

Alegerea unui nume oficial este semnificativă din punct de vedere birocratic, pentru că implică un angajament pe termen lung, fonduri dedicate și posibilitatea unor plăți speciale, medalii și decorații pentru militarii care participă la misiune.

Imagine sugestivă cu generalul american Mark Milley, președinte al Șefilor de Stat Major al SUA. Foto: Profimedia Images

Alegerea unui general, despre care se crede că va fi de două sau trei stele, presupune, de asemenea, crearea unui comandament care să coordoneze eforturile, reflectând o schimbare de paradigmă față de ajutoarele în mare parte ad-hoc oferite de Statele Unite pentru Ucraina de-a lungul anilor.

Citește continuarea AICI

Rusia are cel puțin 21 de centre unde închide prizonieri de război și triază populația ucraineană înainte de a o deporta (raport)

ACTUALIZARE 08:00 Moscova și forțele care îi sunt fidele în estul Ucrainei a înființat cel puțin 21 de centre unde sunt închiși, interogați și triați prizonierii de război și civilii, înainte de a fi deportați eventual în Rusia, potrivit unui raport al cercetătorilor de la Universitatea Yale, susținut de Departamentul de Stat al SUA.

Raportul, văzut de Reuters înainte de publicare, este argumentat cu imagini din satelit și informații din surse deschise. Cercetarea detaliază „cu marjă mare de încredere” unde sunt aceste centre, înființate inclusiv în școli, piețe și închisori obișnuite. De asemenea, raportul identifică și posibile gropi comune la un complex penitenciar.

Forțele de ocupație din Ucraina au instituit un „sistem de triere” pentru oamenii din zonele cucerite. Cercetătorii nu au putut stabili câți civili au trecut prin aceste centre sau dacă încă mai sunt deținuți, dar spun că ce se întâmplă acolo reprezintă o „urgență în materie de drepturile omului”.

Lagărul din Olenivka. Foto: Profimedia Images

Citește continuarea AICI

Zelenski: Pentru prima dată, centrala de la Zaporojie s-a oprit. SUA avertizează Rusia să nu deturneze energia produsă acolo

Statele Unite avertizează Rusia să nu deturneze energia produsă acolo. Centrala nucleară asigura în mod normal un sfert din necesarul de electricitate al Ucrainei. Pierderea acesteia riscă să provoace o criză energetică paralizantă.

Volodimir Zelenski: Generatoarele diesel au fost activate imediat pentru a furniza energie centralei, pentru a o susține după oprire” 

Lumea trebuie să înțeleagă cu ce fel de amenințare ne-am confruntat: dacă generatoarele diesel nu ar fi pornit, dacă automatizarea și personalul stației noastre nu ar fi reacționat după deconectare, atunci am fi fost deja obligați să depășim consecințele unui accident radiologic.

Rusia a adus Ucraina și pe toți europenii la un pas de un dezastru radioactiv”, a mai spus liderul de la Kiev. 

Centrala nucleară Zaporojie a fost deconectată complet de la rețeaua ucraineană, după ce incendiile izbucnite în apropiere au deteriorat liniile electrice, a anunțat compania nucleară de stat Energoatom.

Imagini surprinse miercuri din satelit arată un incendiu destul de extins arzând în imediata apropiere a celui mai mare complex nuclear din Europa. A izbucnit la o centrală pe cărbune aflată alături, din cauza bombardamentelor.  

Există o îngrijorare tot mai mare cu privire la luptele din apropierea instalațiilor nucleare.

Karine Jean-Pierre, purtător de cuvânt la Casa Albă: "O centrală nucleară nu ar trebui să fie niciodată o zonă activă de război. Rusia ar trebui să accepte să demilitarizeze zona din jurul centralei și să permită o vizită Agenției Internaționale pentru Energie Atomică cât mai curând posibil pentru a verifica siguranța și securitatea sistemelor".

Rușii nu se mai ascund că au transformat centrala Zaporojie într-o bază militară. Chiar într-un clip de propagandă apare un transportor blindat, înarmat cu o mitralieră grea, care patrulează în apropiere de reactoare. Moscova insistă că prezența forțelor ruse este necesară acolo pentru a apăra centrala de ucraineni, care ar bombarda-o constant și ar pregăti sabotaje.

Igor Konașenkov, purtător de cuvânt la Ministerul rus al Apărării: "Artileria ucraineană a lovit de șapte ori, cu obuze de calibru mare, teritoriul centralei nucleare.
Doar că rușii par a fi cei care pregătesc o provocare. Fotografii din satelit, publicate de Ministerul britanic al Apărării, arată camioane și blindate parcate la nici 60 de metri de reactoare. În jur sunt conducte, cabluri și pasarele, necesare pentru buna funcționare a centralei. De asemenea, în aceeași zonă este și depozitul de combustibil nuclear folosit. Această zonă a fost vizată și în bombardamentele precedente".

Volodimir Zelenski face din nou apel către comunitatea internațională să crească presiunea asupra Rusiei.

Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: "Vreau să îi asigur pe toți ucrainenii că facem tot posibilul pentru a preveni un scenariu de urgență. Însă, acest lucru nu depinde numai de țara noastră. Este nevoie de o presiune internațională care să forțeze ocupanții să se retragă imediat de pe teritoriul centralei nucleare Zaporojie. Agenția Internațională pentru Energie Atomică și alte organizații internaționale trebuie să acționeze mult mai rapid decât în prezent.

Fiecare minut în care armata rusă se află la centrala nucleară crește riscul declanșării unui dezastru global, cauzat de radiații".

O misiune a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică ar putea ajunge la centrala nucleară Zaporojie în câteva zile.

Rafael Grossi, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică:"Trebuie să stabilim exact care va fi misiunea noastră, ce vom face acolo, experții mei și cu mine. Asta durează un pic mai mult timp. Dar este important că acum există o recunoaștere generală că trebuie să fim acolo, că trebuie să fim acolo în curând. Kiev acceptă. Moscova acceptă. Trebuie să mergem. Vom fi acolo, sperăm, foarte curând".

Reporter: Vorbim de zile sau de săptămâni?

Rafael Grossi: De zile.

Câteva dintre cele mai importante informații din ziua precedentă:

  • O nouă rută de transport pe Marea Neagră pentru cerealele ucrainene intră în vigoare începând de vineri
  • „Mamele eroine” cu câte zece copii vor primi câte un milion de ruble de la Vladimir Putin 
  • Politicianul rus Evgheni Roizman, anchetat pentru „discreditarea armatei”, a fost eliberat
  • O artistă care a reprezentat Rusia la Eurovision, confruntată cu o campanie de defăimare din cauză că se opune războiul din Ucraina
  • Putin a semnat decretul de creștere a armatei ruse la peste două milioane de oameni
  • Bulgaria refuză să extrădeze un rus care și-a ars pașaportul în semn de protest față de războiul din Ucraina
  • Moscova e acuzată că plătește familiile ruse pentru a adopta copii ucraineni. 1.000 de minori ar fi fost duși ilegal în Rusia

Editor : Georgiana Marina | Marco Badea

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Top citite

Digi Sport

EXCLUSIV Început abrupt de emisiune: ”Florin ne-a cutremurat cu o veste”. Dezvăluirea făcută imediat, în direct

Descarcă aplicația Digi Sport

Recomandările redacției

Ultimele știri

Citește mai multe

Te-ar putea interesa și

Rusia a trimis sisteme antiaeriene Tor-M2 în Belarus. „Un exemplu clar al cooperării noastre fructuoase”

Gen. Ben Hodges: „Rusia nu poate învinge Ucraina decât dacă noi, cei din Occident, renunțăm”

Avertismentul UE: Un tir cu rachetă intercontinentală în Ucraina ar „marca o escaladare clară” din partea lui Putin

„Mașa, nu spune nimic despre atacul cu rachetă balistică”. Zaharova, sunată în direct în timpul unei conferințe și instruită ce să facă

Partenerii noștri