UE refuză să-l recunoască pe Lukaşenko drept preşedinte legitim al Belarusului, la o zi după ce liderul autoritar a depus jurământul

Uniunea Europeană refuză să-l recunoască pe Aleksandr Lukaşenko drept preşedinte al Belarusului, în pofida jurământului depus în mod neaşteptat de acesta miercuri pentru al şaselea mandat. Șeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, atrage atenţia asupra „lipsei oricărei legitimităţi democratice” a liderului bielorus şi cere o „reevaluare a relaţiilor” blocului comunitar cu Minskul, scrie AFP, preluată de Agerpres.

Alegerile prezidențiale din Belarus, de pe 9 august, „nu au fost nici libere, nici corecte. UE nu recunoaşte rezultatele falsificate ale acestuia. În consecinţă, aşa-zisa depunere de jurământ din 23 septembrie şi noul mandat la care Aleksandr Lukaşenko pretinde nu au nicio legitimitate democratică”, a afirmat Josep Borrell, potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene.

Aleksandr Lukaşenko, a cărui realegere este puternic contestată de o parte a populaţiei care participă cu regularitate la manifestaţii de protest, a depus miercuri jurământul în mod neaşteptat în cadrul unei ceremonii desfăşurate cu uşile închise, despre care s-a aflat abia după încheierea ei.

Anunţul a provocat imediat o nouă manifestaţie a opoziţiei la Minsk, reprimată cu brutalitate de forţele de ordine, care au operat zeci de arestări.

„Această depunere de jurământ contrazice direct voinţa unor pături largi ale populaţiei bieloruse, exprimată în numeroase manifestaţii paşnice, fără precedent (...) şi ea nu va face decât să agraveze criza politică” din ţară, a mai arătat Borrell.

„Având în vedere situaţia actuală, UE îşi va reevalua relaţiile cu Belarus”, a adaugat el, fără alte precizări.

UE, lipsă de unanimitate în privința sancțiunilor împotriva Belarusului

UE a pregătit sancţiuni împotriva a 40 de personalităţi belaruse considerate responsabile de represiunea împotriva manifestanţilor şi are în vedere de asemenea sancţiuni împotriva lui Aleksandr Lukaşenko, conform unor surse diplomatice de la Bruxelles.

Dar pentru aceasta este necesară unanimitatea statelor membre, însă Ciprul condiţionează acceptul său de adoptarea unor măsuri pentru a constrânge Turcia să pună capăt activităţilor de foraj pentru petrol şi gaze în zona sa economică. Două state - Suedia şi Finlanda - refuză sancţionarea lui Lukaşenko pentru a permite un rol de mediere din partea OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa), organizaţie de securitate paneuropeană ce urmează să fie prezidată de Suedia, potrivit aceloraşi surse.

Problema situaţiei din Belarus şi a eventualelor sancţiuni se aşteaptă să fie abordată la summitul liderilor europeni din 1-2 octombrie la Bruxelles.

„Reiterăm că ne aşteptăm ca autorităţile belaruse să se abţină de la orice represiune şi violenţe suplimentare împotriva poporului belarus şi să-i elibereze imediat şi fără condiţii pe toţi cei care au fost arestaţi” în cadrul protestelor, a spus Josep Borrell joi, cerând „noi alegeri democratice” în această ţară.