Războiul din Ucraina „a deschis Cutia Pandorei”, avertizează un expert în arme nucleare. Ce sisteme noi de rachete vor apărea în Europa
Atacurile cu rachete balistice și de croazieră lansate de Rusia în Ucraina au alarmat Europa și SUA, care au deschis „cutia Pandorei” în privința întăririi arsenalului NATO, a avertizat directorul Proiectului de informare nucleară al Federației Oamenilor de Știință Americani. Noile arme și livrări de echipamente care sunt pregătite stârnesc îngrijorări privind creșterea tensiunilor la cote nemaivăzute de la Războiul Rece și până acum, potrivit Business Insider.
SUA au spus că va amplasa noi sisteme de lansare a rachetelor cu rază lungă de acțiune în Germania începând din 2026.
Arsenalul de arme convenționale include rachetele SM-6, Tomahawk și arme hipersonice experimentale, „care au o rază de acțiune semnificativ mai mare decât armele cu lansare de la sol” prezente acum în Europa.
La scurt timp după, mai multe state europene au semnat o inițiativă comună de dezvoltare a unor noi rachete de croazieră lansate de la sol.
Army looking to conduct a flight of its Dark Eagle #LRHW Long Range Hypersonic Weapon system this week. The Navy successfully conducted a land based end-to-end test of its Conventional Prompt Strike weapon system recently that shares the All Up Round with US Army's LRHW. https://t.co/1jWrjN9G9p pic.twitter.com/XvF2O2bTDh
— AirPower 2.0 (MIL_STD) (@AirPowerNEW1) July 24, 2024
La acea vreme, ministrul apărării din Franța, Sebastien Lecornu, a spus că era „clar un segment pe care nu îl avem”. Polonia, Germania și Italia au fost și ele de acord să susțină planul și au spus că intenționează să coopteze și mai mulți aliați.
Aceste planuri semnalează faptul că SUA și unii dintre cei mai mari aliați ai săi din Europa sunt foarte interesați de armele cu rază lungă de acțiune – unii oficiali atribuie deciziile luate în ultima vreme cu ceea ce se întâmplă pe câmpul de luptă din Ucraina.
„Războiul din Ucraina arată că bombardamentele de la mare distanță sunt o problemă esențială pentru apărarea Europei”, a postat Lecornu pe X.
Soldiers assigned to the 1st MTBF, prepare one of the Long Range #Hypersonic Weapon #LRHW Transporter Erector Launchers for transportation during exercise Resolute Hunter 24-2 on Joint Base Lewis-McChord, Wash., June 25, 2024. (US Army) pic.twitter.com/y7Jm6hPR5O
— AirPower 2.0 (MIL_STD) (@AirPowerNEW1) July 18, 2024
Războiul a expus mai multe vulnerabilități și lipsa unor capacități militare pentru Europa în fața agresiunii Rusiei.
„Aceste țări știau că armele cu rază lungă de acțiune erau importante chiar și înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, dar războiul Rusiei din Ucraina a deschis cutia Pandorei pentru și mai mulți pași militari”, a spus Hans Kristensen, expertul în arme nucleare.
Bombardamentele executate mult în spatele liniilor de apărare pot face diferența operațional și strategic într-un război, mai ales dacă sunt folosite pentru a izola logistica și centrele de comandă ale inamicului.
Doar prezența lor este suficient de amenințătoare pentru a descuraja orice agresiune.
Problema este că aceste arme riscă să atragă un răspuns similar din partea adversarului. Astfel de arme pot fi folosite imediat și pot provoca confuzie pentru o putere nucleară care nu este sigură ce fel de focoase au fost folosite.
Planurile pentru dezvoltarea de noi rachete cu rază lungă de acțiune adoptate de Polonia, Germania, Franța și Italia au venit după ce SUA au început să pregătească terenul pentru dezvoltarea rapidă a unor noi sisteme de atac cu rază lungă de acțiune.
Războiul din Ucraina și posibila revenire a lui Trump au schimbat planurile în Europa
SUA au testat prima lor rachetă ce fusese interzisă înainte de a se retrage din acordul INF (Tratatul privind forțele nucleare cu rază medie de acțiune) în chiar aceeași lună în care s-a și retras.
Printre sistemele aflate în dezvoltare, Typhon, care folosește un lansator terestru pentru a lansa rachete SM-6 și Tomahawk, este prioritar. Arma Hipersonică cu Rază Lungă de Acțiune (LRHW) este și ea în dezvoltare, dar întâmpină mai multe întârzieri și probleme de finanțare.
Atitudinea multor țări europene cu privire la apărare s-a schimbat de când Rusia a atacat Ucraina, dar și de teamă că SUA ar putea să se implice mai puțin pentru susținerea alianței NATO sub o posibilă nouă administrație Trump.
„Este de așteptat ca țările europene să își dezvolte propriile lor arme, inițiative care au devenit mai importante odată cu posibilitatea ca președintele Trump să reducă angajamentul Statelor Unite față de Europa”, a explicat Kristensen.
Trump a criticat în mod repetat alianța NATO și s-a plâns că multe națiuni nu participă destul la apărarea colectivă, sugerând chiar că ar lăsa Rusia să atace statele membre care nu își contribuie financiar destul la bugetul NATO.
Editor : Raul Nețoiu
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News