Premierul polonez Donald Tusk a propus la un summit cu omologii săi baltici şi nordici, în Suedia, înfiinţarea unei misiuni de poliţie la Marea Baltică, în vederea protejării unor „infrastructuri critice”, relatează AFP.
Această propunere intervine după ruperea a două cabluri submarine la Marea Baltică, la 17 şi 18 noiembrie, considerate un posibil act de sabotaj.
Suedia a deschis o anchetă cu privire la sabotaj şi anchetează rolul unei nave chineze, Yi Peng 3, imobilizată în apele internaţionale, în apropierea coastei daneze, notează News.ro.
„Avem nevoie de noi instrumente (...) pentru a contracara ameninţările. De aceea, propun să înfiinţăm o misiune de poliţie la Marea Baltică”, a declarat miercuri şeful Guvernului polonez, la Harpsund, în Suedia.
„Împărtăşim o evaluare similară în domeniul securităţii în ceea ce priveşte infrastructurile critice şi resursele strategice la Marea Baltică”, a adăugat el, subliniind că toate ţările prezente la acest summit - Suedia, Finlanda, Danemarca, Norvegia, Letonia, Estonia şi Polonia - consideră această iniţiativă „interesantă”.
Aceste ţări acuză cu regularitate Rusia de „atacuri hibride”, inclusiv în recenta rupere a cablurilor submarine de la Marea Baltică.
Kremlinul a respins drept „rizibile” aceste acuzaţii, iar Ministerul chinez de Externe a dezminţit orice responsabilitate în acest incident.
Marina daneză şi Paza de Coastă suedeză supraveghează Yi Peng 3, navă imobilizată de peste o săptămână în Strâmtoarea Kattegat, între Suedia şi Danemarca.
Lituania a anunţat miercuri că înfiinţează o echipă de anchetă comună cu Suedia şi Finlanda - coordonată de către EUROJUST, agenţia de cooperare judiciară a Uniunii Europene (UE).
Anchetatorii vor încerca să stabilească „dacă cablurile au fost avariate prin fapte voite în scopuri subversive sau teroriste”, a anunţat într-un comunicat Procuratura Generală lituaniană.
The Wall Street Journal (WSJ) a dezvăluit miercuri că anchetatorii suspectează cargoul chinez de faptul că şi-a târât ancora pe fundul mării pe o distanţă de peste 160 de kilometri cu scopul de a rupe în mod deliberat cablurile.
Yi Peng 3, un vrachier construit în 2001, a navigat în zona în care se află cablurile cu puţin înainte de momentul în care acestea au fost secţionate, potrivit unor site-uri de monitorizare a traficului maritim.
Tensiunile la Marea Baltică au crescut după invazia rusă a Ucrainei în 2022.
După aderarea Suediei și a Finlandei la NATO, toate statele riverane la Marea Baltică - cu excepţia Rusiei - sunt membre ale Alinaţei Nord-Atlantice.