Lupta pentru aprovizionarea cu metale rare. Planurile UE pentru tranziția verde s-ar putea bloca în Groenlanda
Planul UE de a-și asigura aprovizionarea cu metale rare, vitale pentru tranziția verde, se confruntă cu probleme în Groenlanda. Un nou guvern de coaliție pe teritoriul autonom danez intenționează să oprească unul dintre cele mai mari proiecte miniere pentru extracția de metale rare, din cauza temerilor că uraniul radioactiv, care este și el prezent în zăcământ, ar putea afecta mediul, scrie Politico.
Decizia ar putea încurca planurile UE pentru tranziția verde pentru care sunt necesare materii prime „cu risc ridicat de aprovizionare”, folosite pentru producția unei game de tehnologii ecologice, de la mașini electrice la turbine eoliene.
Perspectiva că mina, cunoscută sub numele de Kvanefjeld, ar putea fi închisă este o lovitură grea pentru planul pe termen lung al UE de a se aproviziona cu metale rare din țări occidentale.
În prezent, China reprezintă aproximativ 70% din exploatarea metalelor rare la nivel global și între 85% și 90% din prelucrarea acestora. Pentru UE, China livrează 98% din necesarul său de aprovizionare. Acest lucru stârnește îngrijorare în interiorul Uniunii Europene, care se bazează prea mult pe o singură țară pentru aprovizionarea cu materiale precum neodim, praseodim, disprosiu și terbiu.
„Prin diversificarea ofertei din țări terțe și dezvoltarea capacității proprii a UE de extracție, prelucrare, reciclare, rafinare și separare a metalelor rare, putem deveni mai rezistenți și mai sustenabili”, declara comisarul pentru piața internă Thierry Breton în septembrie.
Cel mai mare depozit cunoscut al UE de metale rare se află aproape de al doilea cel mai mare lac al Suediei, într-un cătun numit Norra Kärr. Dar îngrijorările locale cu privire la impactul asupra mediului au blocat proiectul.
„Noua coaliție nu sprijină exploatarea uraniului”
Se crede că depozitul Kvanefjeld este și mai mare și, în timp ce Groenlanda se află în afara UE, Danemarca, membră a blocului, își păstrează controlul asupra politicii externe, de apărare și securitate a insulei. Asta înseamnă că Copenhaga ar trebui să aibă un cuvânt de spus în aprovizionarea cu metale rare a Uniunii Europene, făcând Groenlanda un partener comercial mai stabil decât China.
Zăcământul de la Kvanefjeld, care se află în sud-vestul Groenlandei, a fost descoperit de geologii danezi la mijlocul anilor 1950.
După decenii de prospectare a uraniului pentru eventuale centrale nucleare din Danemarca, Copenhaga a suspendat programul minier.
În 2013, guvernul din Groenlanda a schimbat din nou cursul și, după un vot, a afirmat că extracția de uraniu s-ar putea relua, o mișcare care a revigorat proiectul Kvanefjeld.
Dar în orașul Narsaq, aproape de situl minier Kvanefjeld, cei care se opun proiectului spun că se tem că praful radioactiv va afecta sănătatea oamenilor, va polua terenurile agricole locale și va speria turiștii.
„Noua coaliție nu sprijină exploatarea uraniului”, a declarat pentru Politico Naaja Hjelholt Nathanielsen, noul ministru pentru mine al Groenlandei.
Partidul ei, Inuit Ataqatigiit (IA), a avut ca temă centrală a campaniei electorale tocmai stoparea proiectului minier. Iar după ce a câștigat la urne, este de așteptat să îndeplinească această promisiune.
Nathanielsen a declarat că încă nu s-a întâlnit cu Greenland Minerals, compania australiană care dezvoltă mina, dar se așteaptă ca guvernul să facă un anunț despre proiect „înainte de vară”.
Deși sunt îngrijorați de poluare, mulți groenlandezi cred că mineritul este cheia pentru dezvoltarea economiei lor fragile. Într-un sondaj din 2013, puțin peste jumătate dintre ei spuneau că vor ca materia primă să devină principala sursă de venit a țării.
Editor : Robert Kiss
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News