EXCLUSIV. Ce spune un parlamentar german despre „statul paralel” invocat de Liviu Dragnea

Intervenţia jandarmilor în forţă împotriva unor demonstranţi paşnici, modificările aduse legilor Justiţiei, aluziile la nazism ale unor politicieni de la Putere, când discută despre minoritatea germană. Toate sunt lucruri care îngrijorează Germania. O spune răspicat un parlamentar german. Cât despre statul paralel, sună a teoria conspiraţiei, spune Katja Leikert, vicelider al grupului parlamentar CDU/CSU din Bundestag, într-un dialog cu Magda Crişan.

Magda Crișan, jurnalist Digi24: În urma protestelor din 10 august avem mai multe anchete penale şi sute de plângeri din partea demonstranţilor care au fost agresaţi şi chiar bătuţi de jandarmi. Cum vedeţi intervenţia brutală a jandarmilor împotriva unor demonstranţi paşnici?

Katja Leikert: În Germania, urmărim cu atenţie aceste evoluţii. Suntem şi foarte îngrijoraţi. Nu se întâmplă în fiecare zi să ai peste 400 de răniţi, la o demonstraţie paşnică. Este o situaţie pe care o evaluezi greu din exterior, dar nu este o situaţie obişnuită pentru Europa şi o privim cu îngrijorare.

Magda Crișan: Avem proteste antiguvernamentale din 2017, proteste faţă de un guvern ales cu majoritate. Cum ar trebui să reacţioneze un astfel de guvern la o opoziţie neparlamentară?

Katja Leikert: Această reformă a Justiţiei a scos mulţi oameni în stradă. S-au temut că Justiţia nu va mai fi independentă de politic pe viitor. Iar protejarea statului de drept este esenţială, fundamentală pentru o democraţie. Se pune mereu mare accent pe acest lucru (statul de drept n.r.). Pot să înţeleg că oamenii sunt îngrijoraţi. Este o guvernare aleasă de o majoritate, ţinem mereu cont de acest lucru. Cu toate acestea, într-o democraţie, mişcările de opoziţie şi libertatea de exprimare trebuie respectate.

Magda Crișan: Care este însă relaţia între majoritate şi minoritate într-o democraţie sănătoasă?

Katja Leikert: Drepturile minorităţilor sunt întotdeauna fundamentale. Ele trebuie respectate într-o democraţie. Măsura calităţii unei democraţii nu este dată doar de lipsa unui dictat al majorităţii, ci şi de existenţa unor mişcări de opoziţie. Situaţia actuală este văzută cu ochi critici la Bruxelles, şi la fel şi de noi. Urmărim asta cu atenţie.

Magda Crișan: Comisarul european pentru Justiţie Vera Jourova spunea pentru cotidianul Die Welt, că proiectul legilor Justiţiei pune în pericol independenţa judecătorilor şi taie din competenţele procurorilor? Cât de îngrijorată este Germania de evoluţia aceasta în România?

Katja Leikert: Pentru noi România este importantă. România este un partener important pentru Germania pentru că, în comparaţie cu statele din jurul ei, se prezintă ca un stat proeuropean. De aceea tot ce întâmplă în România este în centrul atenţiei, inclusiv pentru noi. Iar semnalele recente de la Bruxelles arată că există probleme care trebuiesc rezolvate.

Magda Crișan: Liderul PSD, Liviu Dragnea, spune că legile justiţiei trebuie normalizate şi vorbeşte şi despre un aşa-numit „stat paralel", format din procurori şi servicii secrete care lucrează împotriva lui. El vrea să pună capăt acestui „stat paralel". Cum vedeţi aceste declaraţii?

Katja Leikert: Şi subiectul acesta l-am urmărit cu atenţie. Nu există dovezi pentru existenţa unui astfel de „stat paralel", care ar fi un conglomerat format din servicii secrete şi aparatul de justiţie. Sinceră să fiu pentru mine asta sună un pic a teorie a conspiraţiei, un pic populist, dar asta ar trebuie clarificat aici, în România.

Magda Crișan: În războiul între Guvern şi preşedinte apar tot felul de referiri la apartenenţa preşedintelui la minoritatea germană. Se fac referiri şi la Germania nazistă. Cum vedeţi acest lucru?

Katja Leikert: Pentru noi este total inacceptabil, nu este un mod corect de a relaţiona unii cu alţii. Noi, ca germani, trăim aceste experienţe mai cu seamă în străinătate, fie că este vorba despre Erdogan care-l acuză constant pe cancelar (Angela Merkel n.r.). Dar acesta nu este tonul potrivit. Am trăit asta şi în timpul eurocrizei cu Grecia, când imediat era scoasă bâta nazistă la înaintare, iar acest lucru este de neacceptat pentru noi.

Magda Crișan: Aţi vorbit despre populism. Avem Polonia, Ungaria, Italia. Politicienii iliberali par să aibă mare succes. Unde vedeţi democraţia din România pe hartă?

Katja Leikert: Nu aş compara democraţia din România cu situaţia din Italia, cu evoluţia politică de acolo, cu Matteo Salvini, cu evoluţia pe care o avem de mai multă vreme parţial şi în ţările scandinave. Şi noi, în Germania, avem din 2017 AfD în Parlament, o formaţiune care nu este doar populistă, ci se îndreaptă şi spre zona extremei drepte. Este ceva care aici, în România, nu văd. Vrem ca România să fie un partener puternic pentrui noi şi ne punem speranţa în mişcările proeuropene din România.

Magda Crișan: Dar Germania este o democraţie cu experienţă, România este o democraţie tânără. Cum se luptă într-o democraţie tânără contra populismului, a politicienilor populişti?

Katja Leikert: Ce întrebare bună, îmi este pusă frecvent. Şi văd, în contextul existenţei AfD în Germania, că nu este o întrebare la care să poţi răspunde uşor. Avem şi noi, în Germania, problema ca răspunsurile noastre orientate spre găsirea unor soluţii, răspunsurile noastre - spun eu - competente la probleme politice, să ajungă la opinia publică. Răspunsurile noastre sunt bruiate de campanii de defăimare. Să ieşi din această stare, să-ţi faci auzită vocea este greu. Nu am o reţetă pentru asta, pentru mine este important să păstrezi calmul, să impui o linie clară împotriva extremismul de dreapta şi cel de stânga.

Magda Crișan: La începutul anului 2019 România preia preşedinţia Consiliului UE. Sunteţi îngrijorată că România nu este pregătită pentru asta?

Katja Leikert: Eu cred că este un pas bun, un semn bun. Sper ca România să vadă acest lucru ca pe o şansă, să conştientizeze că este o şansă, care să nu fie umbrită de discuţii politice interne. Cred că România trebuie să se facă auzită şi în regiunea în care situaţia nu este deloc simplă, şi la Bruxelles. Sper să folosească această ocazie ca să facă apel la statele din regiune să continue şi ele acest curs puternic proeuropean (n.r. - al României).

Magda Crișan: Întrebam de preşedinţia României la Consiliul UE şi în contextul... nu aş spune al crizei, ci al disensiunilor între guvern şi preşedinte. Este asta o problemă?

Katja Leikert: Cu siguranţă nu este folositor, aici pot să vă dau dreptate. Este o situaţie în care toţi trebuie să aibă un singur scop: România să fie un partener european bun. Sper ca între preşedinte şi guvern să existe o colaborare, astfel încât timpul la preşedinţia Consiliului UE să fie folosit în mod constructiv.

Magda Crișan: Germania este partenerul comercial cel mai important al României. Ce aduce investitorii germani în România şi ce-i alungă?

Katja Leikert: România este atractivă pentru noi şi pentru că nivelul de pregătire a forţei de muncă este ridicat. România are forţă de muncă, asta o face atractivă. România este o ţară sigură. Dacă lăsăm deoparte demonstraţiile şi certurile politice, este o ţară stabilă din punct de vedere politic. Trebuie să ţinem cont că este o democraţie tânără, care împlineşte 30 de ani. Avem o legătură strânsă cu România, dăunătoare sunt însă aceste comparaţii cu naziştii, nu este un lucru care să ne atragă aici. Corupţia este un cuvânt-cheie. Avem acest MCV al Comisiei Europene, şi clar, corupţia nu este bună pentru economie, transparenţa este importantă. Sper că Executivul îşi va rezolva rapid aceste probleme.

• Etichete:
• proteste
• justitie
• liviu dragnea
• parlamentar german
• situatia din romania
• statul paralel
• 10 august
• katja leikert

Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei